Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Transparentă, galbenă sau de orice altă culoare, secreţia purulentă a urechilor trebuie să fie intotdeauna un motiv de ingrijorare, pentru că infecţia netratată poate duce la pierderea sau scăderea auzului, la perforarea timpanului.
Transparentă, galbenă sau de orice altă culoare, secreţia purulentă a urechilor trebuie să fie intotdeauna un motiv de ingrijorare, pentru că infecţia netratată poate duce la pierderea sau scăderea auzului, la perforarea timpanului. In cazurile cele mai grave, infecţia poate provoca encefalite, meningite, abcese cerebrale şi alte complicaţii severe. Scurgerea de secreţii auriculare este denumită de medici otoree şi este manifestarea mai multor forme de otită. Conf. dr Corneliu Romaniţan, şeful clinicii ORL de la Spitalul de Urgenţă Militar Central, ne spune in ce situaţii apar aceste scurgeri.
Otită
Otita externă difuză este forma cea mai comună de otită şi cauză frecventă de otoree. Persoane de toate vărstele pot suferi infecţii ale canalului auditiv extern cu stafilococi (auriu şi epidermidis), streptococi, proteus, colibacili. Otita externă debutează cu prurit (măncărimi) al conductului auditiv extern, urmat de durere profundă, care se intensifică noaptea şi care scade auzul. Scurgerea este iniţial lichidă, apoi devine văscoasă. Otita medie acută este o infecţie a mucoasei care căptuşeşte urechea medie şi care provoacă aceleaşi scurgeri, dar insoţite şi de durere. "Această formă de otită afectează aproape jumătate din copiii sub 1 an, 65% dintre cei sub 2 ani şi aproximativ 70% dintre cei sub 3 ani. Deşi la adult incidenţa este mai scăzută, rămăne totuşi o patologie frecventă in sfera ORL", ne spune conf. dr Corneliu Romaniţan. Germenii care provoacă otita medie acută sunt de obicei pneumococul, haemophilus influenzae, moraxella catarrhalis, piocianicul. Această formă de otită se identifică uşor, după debutul brusc, cu durere auriculară puternică, in special noaptea. Ea este insoţită de o scădere a auzului, de autofonie (bolnavul işi aude propria voce cu intensitate crescută) şi de vertij. In faza următoare, starea generală se alterează, apar febra, astenia, inapetenţa. La copilul mic pot apărea chiar şi convulsii, stare de delir sau tahicardie. Conductul auditiv se umple cu secreţii lichide, uneori cu sănge, care treptat devin văscoase.
VIROZE. Otita medie acută are o incidenţă crescută in anotimpul virozelor, pentru că deseori infecţia căilor aeriene superioare trece de la găt şi nas la urechi. Scarlatina şi pojarul sunt şi ele cauză de otită şi cum aceste boli infecto-contagioase sunt mai frecvente la copii, se explică de ce ei au mai des probleme ale urechilor. Printre factorii favorizanţi se numără, de asemenea, rinofaringitele, rinosinuzitele, deviaţiile de sept, vegetaţiile adenoide, perforaţiile timpanului, alergiile, frigul şi umezeala.
