Vorbim despre o reinterpretare modernă a celebrului Auto Union Lucca, un proiect care în anii ’30 făcea lucrurile să pară ridicol de simple: apăsai accelerația și te trezeai cu peste 300 km/h pe drumuri care nu erau deloc pregătite pentru așa ceva. Originalul era o declarație de nebunie inginerească: motor de 5 litri V16 supraalimentat, 343 de cai putere, caroserie sculptată pentru aerodinamică pură și o obsesie clară pentru viteză, indiferent de consecințe.
Era genul de mașină care nu întreba dacă e sigur, ci cât de repede poate să meargă până când fizica ridică mâna. Pilotul de uzină Auto Union a atins în ziua de 14 februarie 1935 fantastica viteză de 326.975 km/h, devenind la acea vreme cea mai rapidă mașină de curse din lume. Varianta readusă la viață de Audi nu este doar un exercițiu de nostalgie, ci mai degrabă un omagiu funcțional.
Păstrează proporțiile agresive și silueta de „săgeată pe roți”, dar sub caroseria clasică se ascund soluții moderne care o fac utilizabilă în prezent. În esență, proiectul nu este despre trecut, ci despre acea perioadă în care inginerii construiau mașini ca și cum nu exista un prea mult.



