Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De bucuria şoferilor care îşi vedeau maşina mult visată în faţa casei s-a ales praful în mai puţin de o lună de la eliminarea timbrului de mediu. Aceea maşină pe care şi-o puteau permite românii, din banii puţini pe care îi au în marea lor majoritate, a dispărut. Promisiunile ferme ale guvernanţilor, cum că nu vor introduce o altă taxă, se dovedesc a fi apă de ploaie. Pentru puzderia de români care s-au călcat în picioare pentru a-şi înmatricula automobilul adus din Germania lovitura va fi şi mai mare când vor afla că chilipirul pe care au pus mâna nu va mai putea circula prin oraşe. Chiar dacă ei locuiesc în aceste oraşe.
Când e vorba de impunerea de noi taxe se pare că guvernanţii români, de orice culoare, se grăbesc că importe rapid din UE orice fel de forme de biruri existente. Cu un timbru de mediu abrogat din raţiuni de nelegalitate conformă cu normele europene în materie de concurenţă, dar îmbrăcat frumos într-o haină politicianist-electorală, Guvernul s-a văzut nevoit să încropească rapid o formă de taxare care să umple imensa gaură lăsată de timbrul de mediu. Şi pe baza unor studii moştenite de la tehnocraţii lui Cioloş, Ministerul Mediului a prezentat ca cea mai probabilă variantă aşa-numitul certificat de calitate a aerului. O ecovignetă care ar urma să fie plătită de cei care vor să intre cu maşina proprietate personală în oraşe. Declarativ este vorba de grija guvernanţilor pentru un mediu curat, pentru sănătatea populaţiei. Doar că la o analiză rapidă, dacă ar fi să ne luăm după declaraţii, ne-am imagina imediat un Bucureşti în care nu vom mai vedea nici un mijloc de transport în comun care lasă în urmă o dâră de fum negru, nici un vehicul antic de tractare a epavelor RATB, nici o maşină de Armată din vremea Pactului de la Varşvoia, nici un taxi care riscă să se dezintegreze la prima curbă şi care are kilometrajul dat peste cap. Nici n-ar mai fi nevoie de o vignetă de mediu pentru a descongestiona circulaţia în Capitala europenă cu cel mai infernal trafic şi a reduce nivelul de poluare pentru care România se află în atenţia organismelor europene de mediu. Dar ca şi vechile taxe, este foarte probabil, din aceleaşi raţiuni politicianiste, ca toţi adevăraţii poluatori să fie exceptaţi de la plata viitoarei vignete de mediu.
Una se promite, alta se face
În discurs politicianist, varianta vizată de Ministerul Mediului arată cam aşa: „Intenţia noastră a fost şi rămâne aceea să facem tot posibilul ca în perioada următoare să degrevăm cât mai mult populaţia de ceea ce înseamnă taxe şi impozite. Plecând de la acest considerent, sigur că nu vom înlocui taxa de timbru pe care am avut-o cu o altă taxă, ci cu un concept pe care începem să-l introducem gradual. În perioada imediat următoare vom pregăti legislaţia aşa cum ea a fost agreată şi cum va fi reformulată în grupul de lucru de la nivelul Ministerului Mediului să introducem acel certificat de calitate a aerului, acele vignete de care s-a vorbit în această perioadă care vor avea un cost redus”, a afirmat ministrul Daniel Constantin. Despre ce va fi vorba de fapt. Conform intenţiilor exprimate de ministrul Mediului, sarcina colectării noilor taxe va trece din seama ANAF în cea a autorităţilor locale. Guvernul, prin lege, nu va face decât să stabilească un cadru legal adecvat pentru strângerea unor noi taxe. Va exista un sistem de zonare pentru oraşe care va fi stabilit la nivel local pentru ca autorităţile să poată impune noi taxe.
Cine dă ecovigneta
Ecovignetele urmează a fi eliberate în momentul în care se face Inspecţia Tehnică Periodică, iar costurile, într-o primă fază, vor fi simbolice. Pentru maşinile noi se vor elibera la înmatriculare, pentru cele înmatriculate cu ocazia ITP-ului, dar nu mai târziu de doi ani de la intrarea în vigoare a legii. Preţul ar fi egal cu „costul de printare a ecovignetelor”, dacă ar fi să ne luăm după declaraţiile ministrului Mediului. „După care, sigur, prin cadrul legislativ pe care îl vom crea, autorităţile publice locale vor fi cele care vor hotărî o eventuală taxă sau nu”, a devoalat ministrul într-o conferinţă de presă adevăratul scop al legii. Practic, dacă ar fi să urmăm modelul european introdus în câteva dintre statele UE, vor exista situaţii când anumite automobile – forte probabil non-Euro, Euro 1, Euro 2 şi chiar Euro 3 – pur și simplu nu vor mai avea acces în anumite zone ale oraşelor. Chiar şi în situaţia în care proprietarii locuiesc în acele zone. Pentru ceilalţi vor exista taxe al căror cuantum urmează a fi stabilit de către consiile locale. Iar ecovigneta va fi perfect legală şi neatacabilă în justiţie din punct de vedere al legislaţiei UE, ea funcţionând în Germania sau Franţa. Pentru că este gândită pe principiul de bază al Dreptului mediului „Poluatorul plăteşte”. Pe lângă o acoperire a găurilor la bugetul văduvit de timbul de mediu, soluţia îi va mulţumi şi pe producătorii şi importatorii auto care vor pune la dispoziţia consumatorilor maşini cu taxe zero sau cât mai mici, plus tichetele Rabla care în 2017 ar putea atinge 8.000 de lei.
Ce nu a spus ministrul Mediului
Citește pe Antena3.ro
Măsura anunţată de Daniel Constantin este combătută de asociaţiile automobilistice care avertizează că o ecovignetă făcută pe genunchi va transforma mare majoritate a maşinilor care circulă prin România în rable bune de casat. Ce a omis să spună ministrul Mediului este că în conformitate cu ultimele statistici ale DRPCIV din cele 5,47 milioane de unităţi care compun parcul auto naţional al României peste 3,86 milioane sunt mai vechi de 11 ani şi imposibil de a fi acceptate în vreun oraş care reclamă protecţia mediului pe baza ecovigentelor. Norma Euro 4 a fost introdusă obligatoriu din ianuarie 2006, iar în Franţa, spre exemplu, circulaţia automobilelor Euro 3 mai este acceptată doar până la 1 iulie 2017. De celelalte sub Euro 3 nici nu poate fi vorba. Automobil Club Român denunţă într-un comunicat argumentele guvernanţilor pentru un nou bir de mediu. „Nu l-am auzit pe Ministrul Mediului să ne spună că au fost efectuate măsurători în trafic pentru determinarea volumelor de autovehicule care circulă în aceste zone, sau câte dintre acestea sunt vehicule grele. Nu l-am auzit pe Ministrul Mediului spunând că transportul public va fi dezvoltat și că vor fi implementate sisteme inteligente de trafic (care au printre obiective și scăderea poluării prin creșterea vitezei medii de deplasare și reducerea numărului de accelerări și decelerări bruște). L-am auzit numai că se dorește ca toate autovehiculele să efectueze o nouă verificare pentru a se putea încasa bani pe un banal autocolant colorat, cu scopul doar de a agresa automobiliștii prin noi taxe și a ignora disponibilitatea de timp a acestora (din nou cozi ca la înmatriculări și pierdere de timp din viața oamenilor)”, se arată în comunicatul ACR.
Cum funcţionează sistemul în UE
Ecovignetele funcţionează deja în Germania, Franţa, Ungaria sau Marea Britanie. Însă în aceste state, mai precis în oraşele aglomerate, au ca scop strict reducerea poluării şi a smogului. În Germania exista aşa numitele zone verzi Umweltzone în care nu se poate intra fără vignetă de mediu. Sunt concepute special pentru depoluarea mediului şi au valoarea de 10 euro. Trebuie plătite chiar şi atunci când închirieazi o maşină, fie că eşti rezident sau în tranzit. Lipsa ecovignetei atrage aplicarea unei amenzi de 40 de euro - de fiecare dată când se constată lipsa tichetului verde de pe parbriz, chiar dacă acesta a fost achiziţionat, dar nu a fost afişat. Fără tichet verde nu poţi intra în multe dintre oraşele germane sau zone importante ale acestora, indiferent de cât eşti dispus să plăteşti. Mai mult, germanii intenţionează să introducă şi ecovignete albastre Stickoxid care să măsoare, taxeze şi specifice emisiile de NOx, celebrele noxe din scandalul Dieselgate. Francezii au introdus ecovignetele în zonele cu probleme de poluare. Din 16 ianuarie 2017 acestea sunt obligatorii pentru maşinile care circulă prin Paris şi sunt obligatorii inclusiv pentru autobuze și autocare. Circulația vehiculelor Euro 3 va fi permisă până la 1 iulie 2017. Vigneta costă 4,14 euro, iar amenda pentru lipsa ei 135 de euro. În Budapesta există 11 zone protejate și 15 zone restricționate. Zonele protejate sunt acele zone în care se găsesc monumente istorice sau zone ecologice de agrement și unde traficul rutier este total interzis. Zonele restricționate sunt zonele în care au fost impuse restricții de circulație în funcție de normele de poluare a autovehiculelor, dar și de masa totală maximă autorizată a acestora. Restricțiile au fost impuse numai vehiculelor grele, respectiv a celor peste 3,5 tone.
Încă un bir
Dar lucrurile s-ar putea să nu se oprească doar la ecovignetă. Ministrul Mediului a mai declarat că există şi varianta sistemului de impozitare diferit de cel actual pentru automobile. „În momentul de faţă impozitul pe autoturisme se plăteşte la nivel local şi el se bazează doar pe capacitatea cilindrică. Există o discuţie dacă nu ar trebui ca acest impozit să ia în calcul şi norma de poluare şi emisiile de CO2. Asta e discuţia, nu neapărat că ar creşte sau ar scădea. Astea sunt lucruri care se vor analiza în perioada următoare. Dacă se va ajunge la o concluzie, o vor prezenta dânşii. Deocamdată discutăm doar despre ipoteze”, a spus Daniel Constantin.
1. Parcul auto naţional a ajuns în 2016 la 5,47 milioane de autovehicule. Doar 3% sunt mai noi de doi ani, iar peste 20% sunt mai vechi de 20 de ani. 61% sunt pe benzină, 39% sunt diesel
2. Cei care s-au grăbit să-şi aducă maşini sub implusul eliminării taxelor de mediu s-ar putea trezi că nu le vor putea folosi
3. După ecovignetele verzi introduse pentru Umweltzone, germanii ar putea introduce și stickere albastre pentru taxe pe emisia de NOx
Doar 7,58% din parcul auto al României din 2016 sunt mai noi de 6 ani, fiind în norma de poluare Euro 5 sau Euro 6
Peste 70% din parcul auto al României din 2016 este mai vechi de 11 ani, încadrate la non-Euro, Euro 1, 2 sau 3
