Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creşterea accentuată a salariilor, majorarea preţurilor la alimente cauzată de secetă, dar şi a preţurilor la utilităţi şi carburanţi pot pune in pericol creşterea ratei inflaţiei. Cu toate acestea, Guvernul va avea bani pentru majorarea pensiilor, proveniţi din taxarea salariilor in creştere.
Creşterea preţurilor la legume şi fructe, a preţurilor la energie şi gaze, precum şi a cotaţiilor petrolului pe pieţele internaţionale a determinat BNR să revizuiască in creştere cu 0,2 puncte prognoza de inflaţie pentru 2007, de la 3,7% la 3,9%.
"Am revizuit prognoza in uşoară creştere pentru acest an, pe baza elementelor certe de care dispunem, fără a include riscurile. La primele şase luni, rata inflaţiei a depăşit cu 0,5 puncte prognoza noastră anterioară", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a Romăniei, cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
"Creşterea preţurilor la păine are printre cauze şi procesul de aliniere al preţurilor cu nivelul mediu din UE, nefiind un efect exclusiv al secetei din Romănia", a spus Isărescu. Integrarea in UE a fost ajutor nesperat in lupta cu inflaţia prin creşterea concurenţei, intr-o manieră mai accentuată decăt anticipa BNR, a precizat Isărescu. BNR prognozează o inflaţie in scădere cu 0,5 puncte prognoza de inflaţie pentru 2008, de la 4,2% la 3,7%.
PERICOLE. Cele patru mari riscuri asociate proiecţiei Băncii Centrale referitoare la inflaţie pe 2007 şi 2008 sunt politica veniturilor, politica fiscală, deficitul de cont curent şi evoluţiile inregistrate pe piaţa agroalimentară, a avertizat guvernatorul.
Cel mai important risc este politica veniturilor, in condiţiile in care creşterile salariale au depăşit productivitatea, iar acestea generează efecte in lanţ, precum majorarea pensiilor sau creşterea creditării. La jumătatea acestui an, creşterea salariilor a fost de 20 la sută, dublu faţă de prognoze. Isărescu nu a exclus o corecţie fie asupra cursului valutar, fie asupra salariului net real, din cauza politicii de venituri "categoric nesustenabilă pe termen lung" şi necorelată cu creşterile de productivitate a muncii. Isărescu a menţionat că sporul de productivitate trebuie să fie mai mare sau egal cu creşterea salariului net real plus aprecierea cursului şi că situaţia actuală de creştere alertă a salariilor se va răzbuna asupra cursului sau a salariului net real.
INCERTITUDINI ELECTORALE. Isărescu a arătat că in perioada următoare politica fiscală indică posibilitatea unor dezvoltări nefavorabile mai degrabă decăt a unor evoluţii restrictive. Atăt in privinţa salariilor, căt şi a politicilor fiscale, Isărescu a arătat că există riscuri semnificative avănd in vedere că urmează mai multe procese electorale, şi deci presiuni pe cheltuielile publice.
La nivel de incertitudini, Isărescu a trecut pe primul loc evoluţia cursului de schimb, arătănd totodată că in prima perioadă a anului moneda naţională s-a apreciat peste anticipaţiile BNR. Alte incertitudini provin din evoluţia preţurilor internaţionale la combustibili şi din eventuale modificări ale programului de ajustare a preţurilor administrate.
Bani de pensii
