Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Capitala este încetul cu încetul acaparată de clădiri care nu o reprezintă, de blocuri-turn care blochează traficul, de case care se ridică în locul spaţiilor verzi. Autorităţile avizează pe bandă rulantă astfel de monstruozităţi.
Capitala este încetul cu încetul acaparată de clădiri care nu o reprezintă, de blocuri-turn care blochează traficul, de case care se ridică în locul spaţiilor verzi. Autorităţile avizează pe bandă rulantă astfel de monstruozităţi.
Construcţiile s-au ridicat la voia întîmplării, în afara planurilor de urbanism. Fiecare a construit după capul lui, după cîţi bani şi cîtă imaginaţie a avut. Cum s-a putut produce acest dezastru urbanistic? Iată una dintre întrebările la care au încercat să răspundă ieri, în cadrul unui seminar, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale de profil, ai administraţiilor locale şi centrale, dar şi ai societăţii civile. “Primul derapaj în cea ce priveşte dezvoltarea oraşului a fost instituţional. Desfinţarea în anul 2001 a Ministerului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului a contribuit din plin”, a explicat profesor inginer Nicolae Noica, fost ministru al Construcţiilor. El a mai precizat că un al doilea derapaj este legat de introducerea în legislaţie a unor termeni precum “poate să” şi “după caz” au lăsat loc de interpretări. Dezvoltarea haotică a oraşului a prins nepregătite unităţile administrativ-teritoriale, a precizat Dorina Isopescu, şefa Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC). Ea a mai adăugat că ISC a identificat şi a încercat să stăpînească haosul, însă “toate eforturile noastre s-au blocat de legi permisive şi interese de grup”.
Planuri de urbanism. Dezvoltarea unui oraş se face după Planul Urbanistic General (PUG), care în Bucureşti a fost aprobat în anul 2000. Problema este că în anul 2006 pentru a răspunde solicitărilor de derogare şi intereselor s-a introdus prin Legea 289/2006 un articol care permite oricui să se eschiveze de la PUG şi să construiască ce-i pofteşte inima. Concret, reglementările privind Procentul de Ocupare a Terenului (POT) şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei se pot stabili prin Planul Urbanistic de Detaliu, iar cele aduse regimului de construire, funcţiunii, zonei, înălţimii maxime admise se stabilesc prin Planurile Urbanistice Zonale (PUZ). Aşa s-au putut întîmpla dezastrele care au apărut lîngă Biserica Armenească şi Catedrala “Sfîntul Iosif”, a explicat Nicolae Noica.
Blocaje în traffic
Construcţiile înalte din centrul oraşului îngreunează traficul. “Din parcarea de la Cathedral Plaza vor intra şi ieşi cam la aceeaşi oră 500 de autoturisme pe o stradă cu un singur sens. Asta înseamnă 3,5 kilometri care este egal cu blocaj în traficul întregii zone”, a declarat Nicuşor Dan, preşedinte Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul. Cine sînt arhitecţii şi urbaniştii care semnează aceste planuri? Nu există un cod deontologic al meseriei? Sînt întrebări care au fost puse la dezbaterea de ieri şi care au stîrnit supărarea preşedintelui Ordinul Arhitecţilor din România, Şerban Sturdza. “Arhitecţii şi urbaniştii corupţi trebuie găsiţi punctual şi nu trebuie acuzată profesia ca atare”, a spus Sturdza. El nu a precizat însă de ce nici unui arhitect nu i s-a ridicat dreptul de practică după ce au creat monştri urbanistici.
