Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Planul de relansare a economiei anunțat de Comisia Europeană a fost primit cu entuziasm. O privire mai atentă asupra lui ar putea aduce însă și o doză de circumspecție. Nota de plată pentru repornirea afacerilor din UE urmează să fie achitată de generațiile viitoare, pe un interval de cel puțin 30 de ani. Programul mai implică și noi taxe în domeniul mediului, precum și creșterea contribuțiilor statelor membre la resursele proprii ale Executivului de la Bruxelles. În plus, suma prevăzută pentru acest proiect nu concordă cu totalul alocărilor pentru cele trei piloane care îl compun.
Un ambițios plan de redresare după efectele pandemiei de coronavirus a fost prezentat miercuri de președintele CE, Ursula von der Leyen. Proiectul Next Generation EU (Viitoarea Generație UE), care urmează să fie aprobat de Parlamentul European, prevede alocări de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde fonduri nerambursabile și 250 de miliarde - împrumuturi.
„În Uniunea noastră, un euro investit de o țară membră înseamnă un euro investit pentru noi toți”, ne spune documentul de prezentare a proiectului. Trebuie văzut însă și de unde va veni acel euro, dar și cine și cum îl va returna.
Contribuții majorate
Pentru a strânge banii necesari proiectului Next Generation EU, Comisia Europeană va ridica temporar plafonul contribuțiilor statelor membre la resursele sale proprii la 2% din Venitul Național Brut (VNB). „Aceasta va permite Comisiei să își folosească bonitatea foarte puternică pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro din piețele financiare, bani destinați generației viitoare de cetățeni UE”, se arată în comunicatul Executivului de la Bruxelles.
România va avea repartizat din acest proiect un buget de 33 de miliarde de euro, din care circa 20 de miliarde fonduri nerambursabile.
Citește pe Antena3.ro
În prezent, țările membre contribuie cu 1,23% din VNB la resursele proprii ale CE. Așadar, „temporar” (documentul CE nu spune pentru cât timp), fiecare stat va trebui să suporte un plus de 0,77 puncte procentuale din VNB. Dar „fondurile strânse vor trebui rambursate prin viitoarele bugete ale UE - nu înainte de 2028 și nu după 2058”. Cu alte cuvinte, peste opt ani va începe o perioadă de 30 de ani în care generațiile trăitoare atunci vor plăti pentru pandemia izbucnită în 2020.
„Taxă digitală” și certificate
„Pentru a realiza acest lucru într-un mod corect și echitabil, Comisia va propune o serie de noi resurse proprii”, mai spune documentul de prezentare a proiectului. În plan se află o schemă bazată pe comercializarea de certificate de emisii de carbon, dar și o nouă „taxă digitală”. Aceste mecanisme ar veni în completarea propunerilor CE privind resursele proprii, care vizează o TVA simplificată, precum și o taxă pe materialele plastice nereciclate.
Scăpări la matematică
Felul în care Comisia Europeană a prezentat acest megaproiect lasă loc de ambiguități. Programul este structurat pe trei piloane. Potrivit comunicatului CE, aceste piloane au bugete alocate de 615 miliarde de euro, 46 de miliarde de euro și 9,4 miliarde de euro. Totalul se ridică la 670,4 miliarde de euro, cu 79,6 miliarde de euro mai puțin decât suma de 750 de miliarde de euro, anunțată ca buget total.
Structura programului Viitoarea Generație UE
Pilonul I: reforme și investiții pentru soluționarea crizei
• 560 de miliarde de euro, bani cu ajutorul cărora statele membre vor implementa reformele și investițiile necesare unei redresări sustenabile
• 55 de miliarde de euro pentru inițiativa REACT-EU, care va oferi un supliment de sprijin pentru politicile de coeziune
Pilonul II: relansarea economiei UE prin investiții private
• 31 de miliarde de euro pentru deblocarea a peste 300 de miliarde de euro în sprijinul creșterii solvabilității
• 15 miliarde de euro deblochează 150 de miliarde de euro pentru investiții strategice în tehnologii-cheie și lanțuri valorice
Pilonul III: învățarea lecțiilor crizei
• 9,4 miliarde de euro pentru prevenire, achiziționarea de medicamente și echipamente sanitare, îmbunătățirea pe termen lung a performanțelor în domeniul sănătății.
