Creditarea va reveni treptat

Creditarea nu poate porni imediat, însă se va relua treptat şi diferenţiat de la o bancă la alta. BNR nu vrea să încurajeze creditarea în valută, iar cea în lei este blocată, deocamdată, de un exces de lichiditate în monedă naţională.

"Procesul de creditare va fi reluat. Nu credem că va fi brusc, rapid, nu va exista o linie de demarcaţie. Procesul se va relua treptat şi nu va fi generalizat la nivelul tuturor băncilor. Deja se vede o departajare între bănci", a spus Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). El a adăugat că unele bănci vor rămâne preponderent cu activităţi pe pieţele financiare şi ar putea să se specializeze pe astfel de operaţiuni.

Creditarea la nivelul sistemului bancar a scăzut în 2009 şi dacă se va ajunge în acest an la un plus de 2%-3% ar fi foarte bine, consideră Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). "Referitor la ritmul de creştere a creditării la nivelul sistemului, dacă reuşim să-l aducem de la minus la un plus de 2%-3% ar fi foarte bine", a declarat Gheţea. La 31 decembrie 2009, creditul neguvernamental înregistra o scădere de 3,6% în termeni reali faţă de finele ultimei luni din 2008, ajungând la un sold de 199,88 miliarde de lei, potrivit datelor BNR.

Gheţea consideră că economisirea nu va mai înregistra în 2010 aceleaşi ritmuri din 2009, inclusiv din cauza faptului că clienţii nu vor mai avea bani să îi plaseze în depozite. "Cred că economisirea va avea un pic de suferit, dar va rămâne pe trend crescător, deşi nu anticipez că acesta va fi foarte mare. Persoanele fizice au început să umble la rezerve, pentru că nu mai au aceleaşi venituri disponibile, aceleaşi perspective, iar persoanele juridice se uită în extrasul de cont de dimineaţă până seara să vadă ce sume au intrat ca să îşi acopere plăţile către furnizori", a explicat Gheţea. Depozitele constituite la bănci de rezidenţi au urcat anul trecut cu 10,8% în termeni nominali, la 167,74 miliarde de lei.

BĂTĂLIA PE REZERVELE MINIME
Reprezentanţii BNR spun că nu pot, deocamdată, să reducă rezervele minime la pasivele în lei, deşi doresc încurajarea creditării în monedă locală, pentru că există un exces de lichiditate în piaţă. "Excesul de lichiditate a apărut peste noapte în ianuarie, după ce luna decembrie arăta deficite de lichiditate. Această situaţie s-a creat prin descărcarea poziţiilor lungi luate de-a lungul timpului. Asemenea mişcări considerăm că pot să fie surprinzătoare şi nu putem să le contracarăm. Nu ne luăm angajamentul să contracarăm fiecare sentiment în piaţă", a spus Isărescu.

Guvernatorul a precizat că majoritatea băncilor au tot aşteptat deprecierea leului şi până la urmă s-au plictisit. Pe de altă parte, banca centrală nu vrea să încurajeze creditarea în valută. Bancherii au cerut în repetate rânduri reducerea rezervelor minime obligatorii atât la creditele în lei, cât şi la cele în valută, însă BNR avertizează că măsurile de politică monetară merg cu paşi mici pentru a vedea cum sunt absorbite.

CURSUL ŞI INFLAŢIA
Guvernatorul BNR spune că o variaţie rezonabilă a cursului de schimb nu deranjează, ci chiar face bine economiei. Isărescu a explicat că aprecierea monedei naţionale nu aduce scăderi de preţuri, cel mult le menţine la un anumit nivel, iar deprecierea este un semnal de creştere a preţurilor. Prin urmare, singura modalitate de a ţine inflaţia în jos este de a ţine preţurile libere. Dar şi în ceea ce priveşte inflaţia există incertitudini, susţin reprezentanţii BNR.

"Rămânem într-o arie mare de incertitudine, cu inflaţia, cu toate că am scăpat de incertitudinile politice, a fost elaborat şi programul de guvernare, s-a stabilit relaţia cu FMI", a spus guvernatorul. Acesta a adăugat că, la începutul acestui an, anticipaţiile inflaţioniste au acţionat contradictoriu. "Probabil că vom avea o rată a inflaţiei destul de mare pe ianuarie şi, probabil, aceasta va influenţa şi inflaţia de la sfârşitul anului. Cu toate acestea, este posibil ca la sfârşitul anului să avem o rată sub ţintă", a spus guvernatorul. BNR previzionează o inflaţie de 2,7% în 2011, în scădere de la 3,5% în 2010.