CRIZA ENERGETICĂ/Uite gazul, nu e gazul

În ciuda anunţului UE de reluare a livrărilor de gaze ruseşti prin Ucraina pentru Europa, "baletul uite gazul, nu e gazul" a continuat ieri la Bruxelles.
Rusia a promis restabilirea livrărilor de gaz rusesc către Europa via Ucraina astăzi, la ora 08:00 GMT (10:00 ora României) şi "salutăm această promisiune", a declarat ieri, la Bruxelles, un purtător de cuvânt optimist al preşedinţiei cehe a UE, citat de AFP.

Premierul rus, "Vladimir Putin mi-a confirmat explicit că imediat ce observatorii vor fi la faţa locului, gazul va reîncepe să circule (…) Nu mai putem accepta noi întârzieri sau scuze", declarase anterior preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în cursul unei conferinţe de presă cu preşedintele român, la Bruxelles. Însă, după ceva timp, purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov, preciza: "Nu vă pot spune când (se vor relua livrările). Acestea vor avea loc atunci când observatorii vor fi desfăşuraţi". Importurile de gaze din Rusia către România vor fi reluate imediat dacă Gazprom reia livările către Europa prin Ucraina, dar volumele vor ajunge la nivelul normal progresiv, a declarat şi Ioan Rusu, directorul general Transgaz.

Anunţul optimist a survenit după ce Ucraina a semnat acordul ce permite reluarea livrărilor fără clauza adiţională contestată de Rusia. "O delegaţie a Gazprom a participat la negocieri dimineaţă, la Kiev. După aceste negocieri, partea ucraineană a semnat «regulile de monitorizare a tranzitului gazului natural via Ucraina» fără nici cele mai mici rezerve", a anunţat compania rusă Gazprom într-un comunicat. Însă tot Gazprom a acuzat compania ucraineană Naftogaz că a modificat conţinutul protocolului privind controlul internaţional al tranzitului gazelor via Ucraina, cerând ieri garanţii juridice referitoare la fiabilitatea tranzitului, după cum a relatat RIA Novosti în pagina electronică. Potrivit companiei ruse, comisia internaţională înfiinţată care se ocupă de monitorizarea tranzitului trebuie să fie pregătită să acţioneze până la normalizarea completă a crizei, eventual, chiar până la finalizarea procedurilor judiciare demarate de Moscova.

BĂSESCU NU SPUNE
Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni la Bruxelles, într-o conferinţă comună cu preşedintele CE şi cu premierul Emil Boc, că nu are nici un motiv să facă publică discuţia telefonică pe care a avut-o cu premierul rus pe tema gazelor naturale. "În ceea ce priveşte speculaţiile presei în legătură cu discuţia avută cu premierul Putin, conţinutul acesteia a rămas între cei doi. Nu am nici un motiv să fac publică discuţia cu premierul Putin. Aşa cum eu nu o fac publică, nu o face nici el", a spus Băsescu.

Vladimir Putin a declarat joi că a adresat României oferta de a cumpăra gaze direct de la Gazprom, menţionând că problema acestora a fost abordată şi de preşedintele Băsescu în discuţia pe care au avut-o la începutul săptămânii. Putin mai spusese că nu se opune includerii ţării noastre în proiectul gazoductului South Stream şi s-a pronunţat în favoarea vânzării directe de gaze către companiile româneşti de stat. Importatorii de gaze în România sunt WIEE, unde Gazprom este acţionar, şi Imex Oil, companie a oligarhului rus Vitaly Matchisky, cel care deţine ALRO Slatina.

RUSIA FORŢEAZĂ UCRAINA
Războiul gazelor dintre Rusia şi Ucraina a intrat într-o nouă fază: Rusia a majorat taxele de import cu vechime sub trei ani de la 48% la 54% pentru a pune presiune astfel încât Ucraina să accepte preţurile cerute de Gazprom pentru gazele naturale. Măsura suplimentară luată de Kremlin vine după ce Vladimir Putin a declarat că Europa ar trebui să preseze Ucraina, nu Rusia pentru reluarea exporturilor. "Europa ar trebui să trimită un semnal clar Ucrainei că ar trebui să se poarte într-un mod normal, civilizat, în loc să preseze Rusia să îşi vândă mărfurile sale pe aproape nimic", a spus Putin într-un intervieu dat televiziunii germane ARD şi care va fi difuzat miercuri, transmite Ria Novosti. Partea rusă motivează mărirea taxei prin protejarea constructorilor locali de autoturisme.

Majorarea acesteia ar aduce la bugetul rus între 300 şi 400 de milioane de euro. Creşterea respectivă vine în contextul în care acordul de tranzit al gazelor ruseşti către UE prin Ucraina a fost deja semnat, însă rămân pe tapet problema datoriei Ucrainei către Rusia şi semnarea unui nou contract de livrare, între Rusia şi Naftogaz. Ucraina plătea 179 de dolari pe mia de metri cubi, iar contractul a expirat la începutul acestui an. În luna decembrie, Rusia a propus 250 de dolari pe mia de metri cubi, după care, în urma faptului că cele două părţi nu s-au înţeles, Gazprom a urcat preţul la 370 de dolari, apoi la 418 dolari – cât e media europeană, apoi la 450 de dolari pe aceeaşi cantitate.

Rusia a pierdut 800 de milioane de dolari din 7 ianuarie, data la care transportul gazelor prin conductelor ucrainene a fost sistat. UE importă 25% din consumul intern de gaze naturale de la Gazprom, iar 80% din aceste cantităţi sunt transportate prin Ucraina.