Criza economică face ca România să întârzie la realizarea obiectivelor de mediu din domeniul nuclear negociate împreună cu Comisia Europeană.
România este în întârziere cu programele asumate, au declarat pentru Jurnalul Naţional surse din cadrul Ministerului Economiei. Potrivit acestora, oficialilor europeni nu le place lentoarea cu care se mişcă lucrurile în privinţa construcţiei depozitelor pentru deşeuri nucleare. "Nu s-au realizat decât 30%-40% din angajamentele luate", ne-au spus sursele. Ţara noastră vrea să construiască un depozit final de deşeuri slab şi mediu active până în 2014, conform Strategiei Naţionale pe Termen Mediu şi Lung Privind Gospodărirea în Siguranţă a Combustibilului Nuclear Uzat şi a Deşeurilor Radioactive. Acesta ar costa între 150 şi 220 de milioane de euro.
În plus, în 2055 trebuie să fie gata un depozit de mare adâncime, la 500-800 de metri, care va costa între 2,88 şi 4,4 miliarde de euro, potrivit estimărilor. În urma solicitărilor adresate, Ministerul Economiei a recunoscut că există în Tratatul de Aderare o obligativitate pentru "realizarea unui depozit de deşeuri de joasă şi medie activitate la Băiţa, în judeţul Bihor", însă nu a precizat stadiul realizării proiectului.
OBLIGAŢI PRIN LEGE
Obligaţia construcţiei îi revine Agenţiei Naţionale de Deşeuri Radioactive (ANDRAD). Pe principiul "poluatorul plăteşte", Nuclearelectrica trebuie să vireze 1,4 euro pe fiecare MWh produs către Fondul de management al deşeurilor radioactive, înfiinţat în anul 2007. Din aceşti bani trebuie să se realizeze atât depozitul final de deşeuri slab şi mediu active, cât şi cel geologic, având în vedere că în 2015 vor intra în funcţiune unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, iar în 2020 a doua centrală nucleară a ţării, potrivit planurilor oficiale. ANDRAD nu a infirmat şi nici nu a confirmat informaţiile noastre, însă a precizat că derulează 3 proiecte cu fonduri PHARE şi unul cu cofinanţarea Comisiei Europene, în valoare totală de 3,9 milioane de euro fără TVA. Depozitul va găzdui deşeurile cu activitate slabă şi medie rezultate din dezafectarea a patru reactoare CANDU de la Cernavodă şi va avea o capacitate finală de depozitare de 50.000 metri cubi de deşeuri.
LUCRĂRI FĂRĂ FINANŢARE
Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) are şi ea probleme cu termenele de mediu şi doreşte ca acestea să fie realizate cu bani de la buget. La Sucursala de Cercetări Nucleare de la Piteşti în 2009 se va amenaja laboratorul de preparare a probelor de mediu, lucrare deja contractată, şi este propus pentru achiziţie un laborator mobil pentru prelevare de probe, care nu s-a contractat din lipsă de finanţare. Oficialii regiei ne-au mai transmis că în acest an la ROMAG Prod, care produce apă grea pentru reactoarele de la Cernavodă, trebuie să se reabiliteze secţiunile transversale ale digului bazinului tampon şi sunt în aprobare proiecte privind modernizarea staţiei de tratare a apei, precum şi pentru instalaţia de desulfurare. La ROMAG Termo, care furnizează aburul industrial necesar realizării apei grele şi asigură încălzirea în Turnu Severin, în acest an trebuie să se monteze o instalaţie de electrofiltre pentru limitarea emisiilor de praf la cazanul 4. De asemenea, până în 2011 ar trebui realizată o instalaţie de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii de la CET Drobeta, în timp ce până în 2014 trebuie extins şi supraînălţat depozitul de zgură şi cenuşă. Acestea costă 177 de milioane de lei fără TVA. Până acum au fost efectuate lucrări de mediu în valoare de 4,88 milioane de lei la sucursala ROMAG Prod şi de 52,54 milioane de lei la ROMAG Termo.
DE LA BUGET
"Întrucât RAAN nu dispune de sursele proprii necesare pentru finanţarea obiectivelor de investiţii «Extindere şi supraînălţare depozit de zgură şi cenuşă Etapa a II-a» şi «Instalaţie de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii din CET Drobeta», ale căror valori sunt foarte mari, RAAN a depus la Ministerul Economiei şi la Ministerul Finanţelor proiectele de HG pentru modificarea hotărârilor de aprobare a obiectivelor de investiţii, prin care RAAN solicită aprobarea de fonduri bugetare pe toată durată de realizare a investiţiilor", spun Dumitru Mărculescu, director Direcţie Tehnică, şi Ileana Alexe, şef Serviciu Investiţii, în răspunsul trimis Jurnalului Naţional.
"În grafic"
Compania Naţională a Uraniului (CNU) a realizat două dintre obiectivele pe care le avea în domeniul protecţiei mediului, iar pentru al treilea lucrările ar fi în grafic. În 2010 trebuie să fie gata staţia de tratare a apelor evacuate în Râul Olt provenite din iazul de decantare. "Gradul de realizare a investiţiei la finele anului 2008 a fost de 40% din total, iar la sfârşitul anului 2009 se preconizează ca investiţia să fie realizată în proporţie de 80%-85% din total", menţionează directorul general, Nicu Popa, în răspunsul trimis redacţiei.
Nuclearelectrica, în schimb, nu are probleme cu banii, deoarece, spre deosebire de centralele clasice, o centrală nucleară are costurile de mediu internalizate. Creditele acordate de Euratom şi alte organisme din Canada, Italia şi SUA pentru finalizarea în 2007 a Unităţii 2 au fost strict condiţionate de îndeplinirea cerinţelor de mediu. Nuclearelectrica va realiza la Cernavodă un Depozit Intermediar de Combustibil Ars (DICA), care va avea 27 de module. În prezent, sunt construite 3 module, cel de-al patrulea fiind în stadiu de autorizare.
Citește pe Antena3.ro