Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inflaţia record din Europa a fost bună pentru guvernele îndatorate peste măsură deoarece inflaţia erodează datoria. De asemenea, cu cât un produs se scumpeşte mai mult, cu atât venitul din TVA aplicată lui este mai mare, aducând fără efort mai mulţi bani la buget. Dar cum era inflaţiei record se apropie de sfârşit, aşa cum asigură politiceni şi conducători de bănci centrale, guvernele vor reîncepe să simtă presiunea datoriilor, moştenire a vremurilor când dobânzile mici le-au încurajat să cheltuiască bani pe care nu-i aveau.
Astfel de presiuni se pot manifesta prin nevoia de a găsi noi surse de venituri sau prin problemele pe pieţele de finanţare internaţionale. Dacă investitorii consideră că un stat are deficite şi datorii nesustenabile, ei vor cere mai mult pentru a da bani cu împrumut, iar agenţiile de evaluare financiară pot retrograda ratingurile suverane, îngreunând accesul la pieţele de finanţare. Datoria va deveni astfel mai scumpă.
În Europa de Est, Portfolio.hu trage un semnal de alarmă în privinţa datoriilor Ungariei. Inflaţia şi creşterea PIB au ţinut datoriile în frâu până acum. Dar dacă economia nu avansează în continuare suficient de puternic, în 2024 datoriile pot ajunge la niveluri îngrijorătoare. Guvernul crede că poate reduce datoria de la 73,3% din PIB în 2022 la 56,3% din PIB în 2027. CE nu este atât de optimistă. Portfolio.hu a calculat că proiecţiile guvernului s-ar putea adeveri anul acesta, dar doar mulţumită inflaţiei deosebit de puternice. Ungaria are cea mai mare inflaţie din UE.
Pentru ca prognozele să se adeverească şi anul viitor, va fi nevoie de o creştere economică viguroasă şi de o disciplină bugetară strictă. Că puterea inflaţiei scade o arată Spania, unde indicatorul, ajustat pentru a fi comparabil cu cele din alte state europene, a încetinit de la 3,8% în aprilie la 2,9% în mai, aproape de pragul de 2% ţintit de BCE.
Este o încetinire a inflaţiei de o amploare la care nu se aştepta nimeni şi are drept cauze scăderea preţurilor carburanţilor şi încetinirea scumpirilor la alimente. Spania este un caz aparte în peisajul inflaţionist european deoarece a luat din timp măsuri pentru a se proteja de inflaţia creată de explozia preţurilor gazelor naturale. Însă ce se întâmplă acolo cu preţurile poate fi considerat un indicator de tendinţă şi pentru Europa. Sub conducerea premierului socialist Pedro Sanchez, Spania s-a transformat într-un stat providenţă, cu cheltuieli sociale mai mari şi cu venituri la buget mai mici. Datoria, una dintre cele mai ridicate din UE, creşte.
Potrivit calculelor băncii centrale spaniole, datoria cumulată a administraţiilor publice a urcat cu 1% în martie, faţă de luna anterioară, la nivelul record de 1.535 miliarde de euro. Însă raportată la PIB, datoria a scăzut de la 113,2% în decembrie la 113% - iar acest lucru arată cum o datorie care creşte ca valoare poate să scadă în raport cu PIB-ul dacă economia avansează. Nivelurile considerate optime în tratatele UE sunt de sub 60% din PIB, dar acest prag este contestat în prezent, având în vedere transformările economice, demografice şi programele de cheltuieli şi subvenţii masive introduse de guverne în pandemie şi în criza energetică. În ultimele 12 luni, datoria publică a Spaniei a crescut cu 5,6%. Guvernul este optimist că poate duce datoria în jos la 110% din PIB până în 2024, dar partidul de guvernământ a avut probleme mari în alegerile locale recente, alegătorii semnalând că preferă formaţiuni de dreapta.
Agenţia de rating Fitch a confirmat luna această calificativul „A-“ al datoriei spaniole pe termen lung, cu perspectivă stabilă, menţionând persistenţa surplusului de cont curent şi a valorii adăugate mari pe care o produce economia. Spania pare un caz fericit. Datele privind inflaţia de acolo au avut efecte pozitive în întreaga zonă euro, yieldurile (costurile de finanţare) obligaţiunilor guvernamentale scăzând deoarece investitorii cred că retragerea inflaţiei va încuraja BCE să încetinească ritmul majorărilor de dobândă.
Portugalia se declară mai ambiţioasă, intenţionând să-şi reducă anul acesta datoria sub nivelul Spaniei sau cel al Franţei, cu toate că nu se anunţă un an prea bun din punctul de vedere al creşterii economice.
Instrumentul utilizat în acest sens este controlul bugetar strict. Italia, cu o datorie de 144% din PIB în 2022, nu stă atât de bine. În pofida îngrijorărilor că majorările de dobânzi efectuate de BCE pentru a stăvili inflaţia va arunca Italia în infernul pieţelor de finanţare, acestea au fost până acum calme, yieldurile italiene neînregistrând creşteri periculoase. Însă dobânzile mai mari fac mai mare şi costul serviciului datoriei de peste 2.000 de miliarde de euro. Yieldul mediu pentru obligaţiunile guvernamentale emise între ianuarie şi aprilie a sărit de la aproape 0 în 2021 la 3,4%, scrie Reuters.
Serviciul datoriei a urcat de la 3,6% la 4,4% din PIB în 2022, iar acest salt cel mai probabil nu reflectă pe deplin majorările de dobânzi efectuate până acum de BCE. Prin urmare, cel mai probabil costurile cu datoria vor continua să crească. Oliver Bäte, CEO al Allianz, a explicat liniştea de pe pieţe prin faptul că BCE încă reinvesteşte sume imense de bani în obligaţiuni guvernamentale. De asemenea, unele ţări, cum este Grecia, au progresat enorm de mult faţă de situaţia în care erau când a izbucnit criza datoriilor suverane. Pe de altă parte, Franţa şi Germania cheltuie în continuare de parcă ar avea toţi banii de pe lume, spune bancherul. „Problema datoriei se mută spre centrul Europei, şi, pe deasupra, avem acolo creştere economică mai slabă decât la periferie. Lucrurile nu pot continua aşa, iar politicienii vor trebui să le spună acest lucru şi oamenilor“, a afirmat Bäte.
(sursa: Mediafax)
