x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce nu există Mercedes și BMW made in Romania

0
Autor: Adrian Stoica 09 Dec 2019 - 06:57
De ce nu există Mercedes și BMW made in Romania Marin Raica/Intact Images Uzinele Dacia Mioveni, luni, 24 mai 2010. INTACT IMAGES/Jurnalul National/Marin Raica
Vezi galeria foto


Cu doi producători auto, Renault şi Ford, şi 400 de companii care produc componente, industria auto a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 28 de miliarde de euro. Având o contribuţie de 14% din PIB, sectorul a devenit unul de bază al economiei româneşti. Tot în 2018 România a depăşit Ungaria şi Polonia la producţia de automobile, după ce aceasta a crescut cu aproape o treime faţă de anul 2017, ducând astfel ţara noastră pe locul 8 în topul producătorilor europeni. În ciuda acestor cifre, suntem de ani buni ocoliţi de marile investiţii ale giganţilor mondiali, deşi de fiecare dată figurăm pe lista scurtă a locaţiilor care urmează să fie alese.

 

Marii producători, care de-a lungul anilor au fost interesaţi să construiască o fabrică de autoturisme în România, au renunţat în final, iar motivul principal invocat a fost lipsa infrastructurii care să lege România de Vestul Europei şi să faciliteze accesul spre Portul Constanţa. Reprezentanţii Renault şi Ford se roagă de ani buni de guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria să le pună la dispoziţie o infrastructură rutieră care să îi ajute, dar până acum au trebuit să se mulţumească doar cu promisiuni. Asta explică de ce Renault nu a mai vrut să deschidă o a doua fabrică la noi, preferând să se ducă în Maroc. Ceea ce este însă şi mai grav este că încă nu putem să le oferim potenţialilor investitori nişte termene clare până la care ne asumăm că vom rezolva problema. Pe de altă parte, nu ne mai putem lăuda nici cu mâna de lucru calificată, iar subiectele legate de stabilitatea legislativă şi fiscală nu ne ajută deloc în discuţiile cu potenţialii investitori.

 

Ungaria accelerează pe drum cu prioritate

Grupul german BMW a anunţat că va începe în primăvara anului viitor construcţia fabricii de un miliard de euro la Debrecen, la 30 km de graniţa cu România, potrivit cotidianului Budapest Business Journal. Aici ar urma să fie produse anual 150.000 de maşini. Pentru a atrage această investiţie, care va avea un impact major şi asupra industriei orizontale, guvernul ungar a investit 130 miliarde de forinţi (388,4 milioane de euro) pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport din jurul zonei industriale unde va fi amplasată viitoarea uzină BMW, iar alte 35 de miliarde de forinţi (100 de milioane de euro) urmează să fie investiţi pentru dezvoltarea sistemului educaţional din Debrecen, astfel încât să fie asigurată mâna de lucru calificată.

 

O istorie de succes din 1991

Investiţia BMW este doar una dintr-un lung şir investiţii atrase de Ungaria începând cu anul 1991. În timp ce la noi era la modă sloganul “Nu ne vindem ţara!”, iar minerii făceau legea în Bucureşti îngrozind capitalele lumii, ungurii luaseră deja startul pentru atragerea marilor companii.

-Prima fabrică, o investiţie de 250 de milioane de mărci germane şi unde se producea modelul Opel Astra F, apărea în 1991 şi ea aparţinea companiei General Motors/Opel. 

-Tot în aceelaşi an venea în Ungaria şi producătorul japonez Suzuki Motor Corporation, care investea 14 milioane de forinţi în deschiderea unei fabrici. Şi astăzi producătorul japonez produce aici majoritatea modelelor Suzuki comercializate în Europa. Investiţia din 1991 a fost completată în 2018 de o alta, în valoare de 5,3 miliarde forinţi, pentru înfiinţarea unui centru de cercetare-dezvoltare.

-Şi Audi alegea Ungaria în 1992, pentru a produce motoare, iar în 2006 a extins gama. În 2010 erau investiţi 900 de milioane de euro pentru creşterea producţiei, iar la fabrica din Gyor au început să fie produse şi autoturisme Audi.

-În 2008 compania Mercedes-Benz anunţa, la rândul, ei o investiţie de 800 de milioane de euro pentru deschiderea unei fabrici la Kecskemét. Era prima fabrică a constructorului german în afara graniţelor. Ea a început să producă în 2012, iar în 2016 nemţii anunţau o nouă investiţie de un miliard de euro pentru deschiderea celei de a doua fabrici, tot la Kecskemét.

 

În prima jumătate a anului 2019, exporturile de piese auto au reprezentat 20% din exporturile României şi au totalizat 6,5 miliarde de euro.

 

Sârbii merg pe “One Belt, One Road”

În ultimii ani, companiile din China au transformat Serbia şi spaţiul ex-iugoslav într-un cap de pod investiţional în cadrul proiectului global gândit la Beijing şi denumit “One Belt, One Road”. Primii deschizători de drum ai industriei auto chineze sunt producătorii de componente. Recent, compania Yanfeng Automotive Interiors a deschis o fabrică în Kragujevac, centrul Serbiei. Prima linie de producţie a fost instalată, a doua a fost livrată, iar a treia şi a patra vor ajunge până în aprilie, a anunţat preşedintele sârb Aleksandar Vucic. De asemenea, compania Changzhou Xingyu Automotive Lighting Systems şi-a făcut publică intenţia să investească 50 de milioane de euro în construcţia unei fabrici la Nis, potrivit cotidianul sârb Juzne Vesti, citat de seenews.com. Lucrările de construcţie ale fabricii, care va produce lămpi auto, ar urma să înceapă în primul trimestru al anului 2020.

 

Compania Dacia-Renault, cel mai mare exportator, are pierderi semnificative din cauza timpului de aşteptare în vamă de până la 10 ore.

 Ştefan-Radu Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri şi antreprenoriat în Guvernul Dăncilă

 

 

Electricele bagă în priză Polonia şi Ungaria

În Polonia, sud-coreenii de la LG Chem au construit cea mai mare fabrică de baterii pentru vehicule electrice din Europa. Investiţia s-a ridicat la peste 1,3 miliarde de euro şi a creat 2.500 de locuri de muncă. La rândul lor, sud-coreenii de la Samsung SDI au construit o fabrică de baterii electrice în Ungaria, iar sud-coreenii de la SK Innovation au ridicat o fabrică de celule pentru baterii electrice, tot în Ungaria. Recent şi compania sud-coreeană Kyungshin a anunţat că vrea să investească 24 milioane de euro într-o fabrică asemănătoare în Serbia. Autorităţile de la Bucureşti preferă deocamdată să privească contemplativ cum ne ocolesc marile investiţii.

 

Bulgaria devine foarte atractivă

Industria auto din Bulgaria, care numără circa 250 de companii şi 65.000 de angajaţi, a reuşit anul trecut să atragă investiţii de circa 102 milioane de euro, iar planurile lor sunt mari. Guvernul vrea dublarea dimensiunii industriei, aproximativ 120.000 de angajaţi în sector şi circa 500 de companii, a declarat ministrul Economiei, Emil Karanikolov, citat de agenţia Novinite. Pe de altă parte, premierul Boyko Borissov a anunţat recent că anul viitor Bulgaria ar putea avea un investitor auto. “Suntem pregătiţi pentru fabricile de maşini, în acest moment există câteva companii mari care iau în calcul investiţii în Bulgaria”, a declarat acesta, conform agenţiei Novinite. Potrivit informaţiilor oficiale, Bulgaria încearcă să convingă Volkswagen să aducă aici viitoarea fabrică, după ce nemţii au decis să pună pe hold construcţia ei în Turcia. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, planul de rezervă al guvernului de la Sofia este producatorul de maşini Hyundai din Coreea de Sud, pe care vrea să-l convingă să deschidă în Bulgaria o fabrică auto. De asemenea, vecinii de la sud ar putea găzdui în viitorul apropiat o fabrică de baterii pentru vehicule electrice şi una de autobuze electrice şi baterii, în acest sens existând scrisori de interes transmise de către investitori.

 

VW, miza de un miliard de euro

Odată cu decizia companiei Volkswagen de a pune în aşteptare hotărârea finală privind construirea noii sale fabrici în Turcia pe fondul criticilor internaţionale la adresa operaţiunilor militare derulate de Ankara, lupta pentru atragerea acestor investiţii de peste un miliard de euro a renăscut. România, Bulgaria şi Serbia au reintrat în cursă. Pentru a-i convinge pe nemţi să vină la ei, turcii le-au promis un ajutor de stat cu 40% mai mare decât poate acorda o ţară membră a Uniunii Europene şi promisiunea fermă că toate maşinile guvernamentale vor fi achiziţionate de la Grupul Volkswagen. În noul context,  Bulgaria a anunţat că este gata să acorde un ajutor de stat de 260 milioane de euro, faţă de 135 milioane de euro iniţial. Fostul ministrul român al Economiei din Cabinetul Dăncilă, Ştefan Radu Oprea, a confirmat în cursul lunii octombrie faptul că guvernul român a reluat negocierile cu VW pentru a aduce investiţia în România, cel mai probabil în zona Aradului,  dar nu a oferit amănunte, iar de atunci niciun oficial de la Bucureşti nu a mai abordat acest subiect. Mult mai activi decât noi se dovedesc deja sârbii. Oficialii de la Belgrad au avut o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai guvernului german, în care a fost abordată şi această investiţie, subiectul urmând să figureze, cel mai probabil, pe agenda preşedintelui Vucic, în cadrul întâlnirii pe care acesta o va avea în luna ianuarie cu cancelarul Angela Merkel, la Berlin.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională
Euro a atins vineri un nou maxim istoric, a treia zi la rînd, fiind cotat la BNR la 4.8750 lei, cu o creștere de 0,06% față de maximul precedent, atins miercuri, la 4,8722 lei.   Acesta este al cincilea...

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația
Leul va ajunge la 4,9777 lei/euro, iar rata inflației va ajunge la 2,94% până în septembrie 2021, prognozează analiștii CFA România.  "În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 90% dintre...

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%
Șomajul a crescut în trimestrul doi la 5,4%, cu 1,1% mai mult față de perioada anterioară. Rata de ocupare a populației cu vârste între 15-64 de ani a fost de 65,2%, cu 0,2% mai mică față de intervalul...

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe
În perioada stărilor de urgență și de alertă (martie-august 2020), numărul imobilelor vândute a scăzut dramatic, în timp ce prețurile pe metrul pătrat au crescut accelerat față de același interval din...

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi
Fermierii cu activitate în sectoarele zootehnic și vegetal pot depune de astăzi, până la 23 octombrie, cereri de accesare a unor finanțări alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Măsura...

Harta hărniciei

Harta hărniciei
În semestrul I 2020 s-au construit în total 29.765 de locuințe noi, în creștere cu 2.561 de unități față de numărul înregistrat în același interval din 2019, arată datele centralizate de Institutul...

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat ieri anunțul de licitație pentru proiectarea și execuția secțiunii 3 Cornetu - Tigveni din Autostrada Sibiu – Pitești. Cu o...

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere
Cifra de afaceri a IMM-urilor din România a coborât cu 14% în august comparativ cu iulie, relevă un studiu al distribuitorului de softuri financiar-contabile SmartBill. Față de intervalul similar al anului trecut,...

BNR se curăță de 7 milioane de lei

BNR se curăță de 7 milioane de lei
Banca Națională a României (BNR) efectuează o serie de achiziții necesare desfășurării activității, conform programului pe anul 2020, publicat pe site-ul propriu. Una dintre operațiunile afișate vizează...

Demisie importantă la Fondul Proprietatea

Demisie importantă la Fondul Proprietatea
Președintele și CEO la Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, și-a prezentat demisia din Comitetul Reprezentanților și din Comitetele Consultative ale Fondului Proprietatea (FP). Aceasta devine defectivă din...

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei
Euro a atins joi un nou maxim istoric, a doua zi la rînd după ce miercuri a fost cotată la BNR la 4,8641 lei. Acesta este al patrulea maxim istoric pentru moneda europeană atins în septembrie. Leul a pierdut...

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar
Circa 34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar dacă acesta ar candida. Aproape 10% își motivează această decizie pentru a-l ajuta pe acesta să părăsească firma sau pentru a...

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro
APIA lansează trei noi scheme de sprijin pentru fermierii și IMM-urile care au avut de suferit din cauza efectelor coronavirusului, alocarea financiară fiind de 150 de milioane de euro.Măsura se adresează...

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională
Galerie Foto Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse privind majorarea inevitabilă a cheltuielilor sociale (în special a celor cu pensii și alocații), dar și al incertitudinilor generate de evoluția pandemiei, leul a slăbit...

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro
Programul european SURE, de combatere a efectelor crizei COVID-19, prin care România va beneficia de fonduri în valoare de 4 miliarde de euro, a fost activat. Guvernul va putea accesa împrumuturi la dobânzi mai mici...
Serviciul de email marketing furnizat de