Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creșterea înregistrată de România a fost cea mai mare din UE, arată ultimele date Eurostat. Nivelul dobânzilor la care se împrumută Guvernul este important deoarece acestea sunt plătite din bugetul de stat, iar ele au ajuns să aibă o pondere tot mai mare în deficitul bugetar. Datele Ministerului Finanțelor arată că în primele patru luni ale acestui an cheltuielile statului cu dobânzile au atins 9,44 miliarde de lei.
În topul cel mai scumpe împrumuturi, România a fost urmată în luna mai de Ungaria, care a înregistrat o dobândă medie de 7,2%, ea înregistrând o creștere de 1,61 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară. Pe locul trei s-a plasat Polonia, cu o dobândă medie de 6,64%, după ce în aprilie aceasta fusese de 5,96. Dobânda medie în UE-27 a fost de 1,69% și ea înregistrează o tendință de creștere în tot blocul comunitar. Topul celor mai mici dobânzi a fost condus de Lituania cu 0,16%, procent nemodificat față de luna precedentă. Ea a fost urmată de Germania, cu 0,95% ( față de 0,75% în aprilie), și de Olanda, cu 1,05% ( 0,85% în luna aprilie).
Șocurile războiului de la graniță
Pentru 2022, Guvernul estimează că dobânzile aferente datoriei publice se vor ridica la 19,9 miliarde de lei, dar această estimare va fi cu siguranță depășită până la sfârșitul anului pe fondul tendinței de creștere a dobânzilor. Chiar și dacă va reuși să se încadreze în plafonul de 19,9 miliarde de lei, stabilit prin Legea bugetului de stat, suma reprezintă o creștere față de 2021, când Guvernul a cheltuit circa 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) cu dobânzile, iar comparativ cu 2020 marchează o majorare cu 23,9%. Costurile împrumuturilor pe care le face statul român sunt puternic influențate în această perioadă de reticența investitorilor de a finanța țările din regiunea apropiată conflictului armat dintre Ucraina și Federația Rusă. Comparativ cu aprilie 2021, când rata medie a dobânzii la creditele pe termen lung a fost de 2,84%, în numai un an aceasta a marcat o creștere de 233%, iar dacă este să ne raportăm la luna mai, ea a făcut un salt și mai spectaculos, crescând cu 252%. Războiul ruso-ucrainean are un impact semnificativ asupra activității economice și a inflației prin prețurile mai ridicate ale produselor energetice și materiilor prime, dar și prin perturbarea schimburilor comerciale internaționale.
Creșterea inflației, de neoprit
În luna mai, inflaţia anuală a urcat la 14,5%. Gazele s-au scumpit cu 86%, combustibilii cu 38,4%, iar alimentele cu 14,2%, în timp ce energia termică s-a scumpit cu 22,9%, iar cea electrică cu 18,4% (INS a luat în considerare prevederile O.U.G. nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023). Consiliul de administraţie al BNR nu este prea optimist în privinţa evoluţiei inflaţiei, care va continua să rămână extrem de ridicată până în iunie 2023. Ultimele date arată că în decembrie inflaţia va fi de 12,5%, iar în iunie 2023 se va situa la 12,4%, mult peste nivelurile de 9,6%, respectiv 5% prognozate anterior. Pe de altă parte, FMI se așteaptă ca România să înregistreze o inflație de 12,5% în 2022 și de 10% în 2023, se arată în declarația de încheiere dată publicității la finalul vizitei delegației Fondului Monetar Internațional, pentru analiza anuală a economiei. De asemenea, FMI se așteaptă ca avansul economiei românești să se modereze la aproximativ 3,5% - 4,5% în 2022 și 2023, dar avertizează că incertitudinile din jurul acestor previziuni sunt ridicate.
Pentru 2022, Ministerul Finanțelor și-a programat împrumuturi de 145,4 miliarde de lei pentru finanţarea deficitului bugetar estimat la 5,84% (77 de miliarde de lei) şi refinanţarea datoriilor anterioare (circa 68,4 miliarde de lei), cu mult mai mult față de 2021, când au fost de circa 105 miliarde de lei.
Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în România (%)
01.21 02.21 03.21 04.21 05.21 06.21 07.21 08.21 09.21 10.21 11.21 12.21 01.22 02.22 03.22 04.22 05.55
Citește pe Antena3.ro
2,72 2,65 2,96 2,84 3,03 3,11 3,24 3,72 4 4,7 5,11 5,37 5,36 5,6 6,2 6,61 7,84
Sursa: Eurostat
Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în Europa Centrală și de Est (%)
Țara 07.19 08.19 09.19 01.20 02.20 03.20 06.20 07.21 08.21 09.21 10.21 11.21 12.21 01.22 02.22 03.22 04.22 05.22
România 4,51 4,12 4,12 4,28 4,04 4,56 3,89 3,24 3,72 4,00 4,70 5,11 5,37 5,37 5,60 6,20 6,61 7,84
Ungaria 2,33 1,83 2,02 2,08 2,15 2,43 2,18 2,83 2,84 3,09 3,69 4,07 4,40 4,71 4,86 5,92 6,59 7,2
Polonia 2,13 1,93 2,02 2,23 2,07 1,08 1,31 1,61 1,61 1,87 2,63 3,12 3,35 4,00 3,95 4,83 5,95 6,64
Cehia 1,36 0,99 1,24 1,62 1,47 1,28 0,86 1,72 1,74 1,90 2,34 2,62 2,62 3,12 3,03 3,53 4,01 4,61
Bulgaria 0,43 0,35 0,35 0,12 0,15 0,15 0,68 0,14 0,14 0,15 0,25 0,25 0,44 0,57 0,61 1,09 1,61 1,62
Croația 1,06 0,83 0,49 0,61 0,57 0,96 0,96 0,45 0,43 0,37 0,32 0,32 0,38 0,69 1,23 2 2,43 2,96
Sursa: Eurostat
Datoria publică a României (mld. lei, mld. euro)
2015 269,2 60,56
2016 285 63,46
2017 300,8 65,84
2018 330,5 71,02
2019 373,5 78,71
2020 499,2 103,20
2021 577 117,26
Ian. 2022 591,55 119,60
Feb. 2022 596,9 120,68
Martie 2022-06-16 593,97 120,09
Notă - la transformarea datoriei publice din lei în euro s-a ținut cont de cursul mediu al monedei europene pe fiecare an luat în calcul la întocmirea bugetului de stat
Sursa: Ministerul Finanțelor
Datoria publică riscă să o ia razna în anii următori
Datoria publică a României ar putea crește semnificativ în următorii zece ani, un scenariu al Comisiei Europene indicând un nivel de 73% din PIB în 2032, de la 51% în prezent. „Această traiectorie a datoriei este sensibilă la posibile șocuri asupra indicatorilor fiscali, macroeconomici și financiari”, avertizează Comisia, simulările în acest sens determinându-i pe specialiștii europeni să concluzioneze că România se confruntă cu riscuri semnificative la adresa sustenabilității fiscale, în special pe termen mediu. „Per ansamblu, riscurile ridicate reflectă deficitele foarte ridicate, datoria publică în creștere și sensibilitatea mare la potențiale șocuri adverse”, explică economiștii Comisiei Europene într-o analiză publicată luna trecută.
În același timp, readucerea datoriei publice sub pragul de 60% din PIB, limita maximă prevăzută de actuala formă a tratatelor europene, ar necesita un amplu efort de „consolidare” bugetară, de 3,5 puncte procentuale din PIB în următorii 15 ani.
