Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aproape 300 de contracte SAPARD au fost reziliate de la începutul programului şi pînă la 1 mai. Iar cîteva proiecte importante pe infrastructură rurală sînt în pericol de a cădea victimă fie luptelor politice, fie dezinteresului autorităţilor locale.
Aproape 300 de contracte SAPARD au fost reziliate de la începutul programului şi pînă la 1 mai. Iar cîteva proiecte importante pe infrastructură rurală sînt în pericol de a cădea victimă fie luptelor politice, fie dezinteresului autorităţilor locale.
Programul SAPARD se apropie de linia de finiş. România mai
are să le plătească beneficiarilor de fonduri aproximativ 400 de milioane de
euro pînă la 31 decembrie 2008. Chiar dacă este considerat de autorităţi un
succes, programul a înregistrat şi eşecuri. Conform informaţiilor prezentate de
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), din cele 4.659 de
contracte (în valoare de 1,467 miliarde de euro), pînă la 1 mai au fost
reziliate 294 de contracte, contabilizînd 57,6 milioane de euro. Dintre
acestea, 122 au fost reziliate la cererea beneficiarului, iar 137 pentru
nerespectarea clauzelor contractuale. Cel mai negru an a fost 2007, cînd “s-a
pus cruce” la 104 proiecte. Nu este însă exclus ca “recolta” pe 2008 să fie mai
bună, pînă la 1 mai fiind deja 45 de contracte reziliate.
“MERGE ŞI AŞA”. Majoritatea
proiectelor reziliate din cauza nerespectării clauzelor contractuale au fost pe
turismulul rural. “Beneficiarul spunea că va construi o pensiune pe anumite
dimensiuni, cu o anumită amplasare a camerelor, ferestrelor etc. şi apoi făcea
altă compartimentare. El practic realiza un alt proiect. Vorbim de abateri
grave, care reflectă şi o anumită mentalitate «las că merge şi aşa», nu am fost
noi absurzi. Spre exemplu, au fost proiecte cu abateri atît de serioase, încît
nu primit nici măcar autorizaţia de funcţionare”, ne-a explicat Teodor Bîte,
director general adjunct al APDRP. Directorul spune că în general abaterile au
fost observate de la plata
primei tranşe şi s-a trecut la reziliere. “El îşi poate continua construcţia,
dar pe banii săi”, ne-a precizat Teodor Bîte.
Mult mai consecvenţi s-au dovedit, în opinia directorului
APDRP, cei care au investit în agricultură, în crearea de ferme ori
modernizarea lor. La acest capitol a fost însă un eşec răsunător şi cît se
poate de dureros pentru o parte din cei implicaţi: proiectul iniţiat de “La
Dorna”, care viza crearea de 80-85 de microferme de 15-20 vaci de lapte în judeţele
din centrul ţării. Concret, procesatorul de lactate şi-a asumat angajamentul de
a veni în sprijinul producătorilor cu o parte din cofinanţare. Pe parcurs şi-au
dat seama că nu au suficiente resurse şi au abandonat o parte din proiecte.
Teodor Bîte estimează că se vor finaliza cam 45 de proiecte.
Nepăsare şi indolenţă
România este pe punctul de a mai pierde anul acesta cîteva proiecte, unele din cauze hilare. “Cu părere de rău trebuie să spun că cele mai întîrziate proiecte sînt cele din sectorul public, care privesc două direcţii: infrastructură în mediu rural şi drumuri forestiere. Din cele 308 consilii locale, care au beneficiat de fonduri SAPARD, sînt zece care nici pînă la această dată nu au finalizat procedura de achiziţii publice”, ne-a spus Teodor Bîtea. Pe lista “codaşilor” sînt consiliile locale din Bănie (Caraş-Severin), Măgura-Ilvei (Bistriţa Năsăud), Mă-rişel (Cluj), Certeze (Satu Mare), Belin (Covasna), Saschiz (Mureş). Proiectele altor 35 de consilii sînt în faze incipiente de execuţie (pe la 20%), dar directorul APDRP consideră că acest moment poate fi depăşit cu o mobilizare bună. Un caz de-a dreptul scandalos este cel vizînd proiectul de drum comunal din Conţeşti, în judeţul Teleorman, “minat” de tensiunile politice dintre primar şi consilieri. “Aici s-au finalizat procedurile de achiziţii şi au început lucrările, dar consilierii refuză să aprobe o hotărîre prin care să solicite prelungirea termenului de execuţie”, a povestit directorul APDRP. Un alt caz bizar este cel al unui primar de pe lîngă Bucureşti al cărui proiect a fost finalizat, dar care nu s-a obosit să obţină nici pînă acum autorizaţia de mediu.
Citește pe Antena3.ro
