Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În continuare au un grad de ocupare cu mult sub nivelul maxim, cu mici excepții, iar din încasări nu-și vor mai putea plăti nici facturile, nici salariile, într-un sector economic ce aducea României un milion de euro pe zi.
Facturile îngroapă și industria ospitalității, dar mai ales centrele de tratament balnear și SPA, care consumă foarte mult gaz și curent electric. Falimentul lor deja pare inevitabil, în condițiile actuale, pentru că prețurile nu pot fi majorate atât de mult încât să acopere cheltuielile, statul nu a venit cu niciun fel de soluție pentru hotelurile și centrele de tratament care sunt în acest circuit, iar colapsul economic spre care ne îndreptăm va reduce și mai mult gradul de ocupare (adică numărul turiștilor cazați), după ce acesta nu a depășit 60%, în cele mai multe stațiuni, în ultimul an. „Am primit facturi care ne pun în dificultate, pentru că nu erau prevăzute aceste cheltuieli. Noi am majorat prețurile la cazare numai cu 8%, dar a trebuit să creștem și salariile angajaților, ca să aibă oamenii din ce să trăiască decent. Acum suntem în situația în care 85% din încasări se vor duce doar pe plata facturilor și a salariilor. Ne pregătim să facem noi investiții, cu banii pe care-i mai avem, în speranța că vom putea rezolva problema energiei cu panouri solare și alte soluții de energie alternative”, a explicat, pentru Jurnalul, Gheorghe Onea, directorul complexului balnear TTS Covasna.
Turism în uzine fotovoltaice
Din nefericire, panourile solare nu pot suplini energia de care au nevoie aceste baze de tratament și de cazare, iar pentru a produce atât cât ar fi necesar, investiția ar trebui să se facă într-o adevărată uzină, având și costuri pe măsură. Panourile solare din „Programul Casa Verde”, de exemplu (proiect ratat de România, în ultimii ani), erau proiectate astfel încât să poată produce energie electrică doar pentru iluminat și câteva aparate electrocasnice, într-o gospodărie. Există și alte sisteme, mult mai performante, dar și mult mai scumpe, care necesită investiții foarte mari, dar și spațiu suficient pentru plasarea echipamentelor. Din acest punct de vedere, intervin și alte probleme legate de arhitectură și de posibilitatea reală, din punct de vedere tehnic, de a transforma un hotel, o bază de tratament sau o pensiune cu centru SPA în producător de energie pe bază de panouri solare. Există și exemple de succes, în turism, dar nu pentru baze de tratament balneo și SPA. Un astfel de exemplu este pensiunea Izvorul Bucuriei, din comuna Siriu, unde localitatea nu a fost niciodată electrificată, iar proprietarul e specializat exact în acest domeniu al ingineriei pentru producerea electricității, însă pensiunea are câteva camere și încălzirea se face cu lemne și nu există bază de tratament sau SPA.
Lipsa măsurilor care ar fi protejat acest sector
Nu este un singur complex balnear care se află în dificultate. Toți cei din industria ospitalității și cu precădere cei care se bazează pe tratamente balneo și SPA se întreabă acum dacă mai pot păstra afacerile. „Primesc mesaje de la toată lumea. Trebuie să găsim o soluție, pentru că altfel intră toată lumea în faliment. Toți au primit facturi uriașe, pe care nu și le pot plăti”, a explicat Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear (OPTBR). Dacă soluția nu va fi găsită, România va pierde un milion de euro pe zi, atât cât câștiga din acest sector economic până în martie 2020, când s-a închis totul. După zece ani de creștere constantă și investiții private de milioane de euro, industria balneo & SPA din România a fost distrusă de măsurile Guvernului Orban, unice în Europa. Centrele de tratament și SPA au rămas închise și după ieșirea din lockdown, iar în septembrie 2020, OPTBR cerea Executivului să renunțe la această măsură falimentară nu doar pentru sectorul balneo, ci și pentru stat, demonstrând ce pierderi uriașe se înregistrează inclusiv la bugetul național, din cauza excesului de zel al Executivului. Astăzi se repetă situația, dar din lipsa altor măsuri care ar fi trebuit să protejeze cumva bazele de tratament și centrele SPA de consecințele deciziilor luate la nivel UE, pentru eliminarea dependenței de gazul rusesc și pentru reducerea consumului și a emisiilor de CO2, conform Green Deal. Aceste măsuri de protecție nu au fost luate, nimeni nu s-a gândit până acum la consecințe, iar sectorul balneo și SPA se pregătește de faliment.
România era, în septembrie 2020, singura țară din Europa ale cărei restricții aferente industriei balneare și SPA nu au fost ridicate în totalitate. În primul an de pandemie, numărul turiștilor a fost mai mic cu 60% decât în 2019, în stațiunile balneare, ceea ce a dus la pierderi uriașe, care apoi nu au fost recuperate.
Peste 25.000 de angajați și peste 60% din companiile cu profil balneo și SPA vor intra în faliment, dacă nu-și vor mai putea plăti facturile la gaze și energie electrică.
Din datele Institutului Național de Statistică (INS) și cele oferite de Organizația Patronală a Turismului Balnear (OPTBR), reiese că în anul 2019, peste 2,27 de milioane de turiști au cheltuit peste 367,5 milioane de euro pe tratamente și terapii balneare, în stațiunile de gen din România.
Apelul disperat al reprezentanților turismului balnear
În afară de efectele directe ale pandemiei, ale restricțiilor impuse, care au determinat scăderi drastice de venituri, odată cu majorarea tarifelor la energia electrică și gaze naturale, cele mai multe centre de tratament balnear cer ajutorul statului, spunând că riscă să nu își mai permită desfășurarea activității. Dacă după toate problemele din primul an de pandemie tot au reușit să reziste, acum a devenit imposibil să scape de faliment.
Cerc vicios, cu efect de domino
Economia intră într-un cerc vicios, cu efect de domino: în condițiile în care nu-și vor mai putea acoperi cheltuielile, pentru că nu doar facturile sunt enorme, nu doar prețurile la toate produsele cresc halucinant, dar scade, simultan, și puterea de cumpărare, românii sărăcesc din aceleași motive, nu-și mai permit să meargă în concedii sau la tratament, iar turiștii străini nu pot fi aduși peste noapte, pentru a-i înlocui. Creșterea tarifelor practicate în raport cu creșterile tarifelor la utilități ar însemna, în mod sigur, blocarea accesului beneficiarilor la pachetele de servicii de tratament balnear, beneficiari care se confruntă, la rândul lor, cu dificultăți financiare din aceleași motive. Indexarea prețurilor, aprobată pentru anul 2022 la biletele de tratament balnear distribuite pentru pensionari, este de numai +5,05%, mult sub rata de creștere a tarifelor la utilități, în condițiile în care bugetul alocat cu această destinație pentru agenții economici a rămas la fel ca în anul 2021, diminuat cu un procent de aproximativ 70% față de alocarea pentru anul 2020.
Adio, turism social!
Turismul social este astfel într-un mare pericol, iar accesul la serviciile de tratament balnear pentru categoriile sociale dezavantajate este foarte limitat. „În toate țările europene, stațiunile balneare sunt folosite ca adevărate bastioane de luptă împotriva COVID-19 atât pentru prevenție, cât și pentru tratament, iar cei care merg în stațiunile balneare sunt cei care doresc să-și crească imunitatea, lucru dovedit științific. Din păcate, la noi în țară, după o perioadă foarte lungă în care bazele de tratament au fost închise sau restricționate, acum vine o mare criză energetică, însoțită de facturi cu costuri enorme, care ne pun în dificultate în a mai continua activitatea economică. Bazele de tratament consumă foarte multă energie, având în dotare aparate speciale, băi încălzite etc. Valorile facturilor au crescut cu între 5 și 9 ori și, ca atare, este imposibil de a mai fi plătite. În România avem toate tipurile de resurse naturale, unele unice în Europa, precum mofetele, ca să nu mai vorbesc de calitatea apelor minerale. Iar imunitatea constituie cel mai important lucru. Turismul balnear din România trebuie să fie o prioritate națională, iar la ora actuală, o spun cu părere de rău, constat că este îngropat”, explică Nicu Rădulescu, președintele OPTBR.
