Indicele verde per locuitor, nebuloasa din curtea lui Nicușor

 Inegalități sociale în accesul la spațiile urbane verzi și albastre din Europa”, publicat de Agenția Europeană de Mediu. Dintr-un total de 38 de capitale analizate, Bucureștiul ocupă abia poziția 32, el fiind întrecut clar de Varșovia, locul 12, Sofia, locul 14, sau Budapesta, locul 21. În dreptul capitalei noastre raportul notează că infrastructura verde, care include spațiile verzi și albastre precum grădinile private, parcurile, copacii stradali, apa și zonele umede, reprezintă în medie doar 26% din suprafața orașului. În ceea ce privește spațiile verzi, ele ocupă doar 6% din suprafață, iar zonele acoperite cu copaci, 22%. Radiografia pe care o face acest raport este în contradicție cu haosul din administrația Bucureștiului când vine vorba despre zona verde. Bucureștiul are un Registru al Spațiilor Verzi din 2011, neadoptat de consilierii locali, neactualizat și făcut greșit.

Când vine vorba despre astfel de date, Primăria Generală a Capitalei, dar și cele șase primării de sectoare nu sunt deloc comunicative. Pe site-urile lor nu apar statistici, deși ele au direcții specializate care gestionează infrastructura verde și există chiar un Registru al Spațiilor Verzi (RSV) la nivelul Bucureștiului. Primăria Generală a Capitalei are un astfel de registru realizat în 2011, dar el nu a mai fost adoptat de Consiliul General Local și nici actualizat de atunci. Anul trecut, în noiembrie, Tribunalul București a obligat primăria să stabilească normele pentru actualizarea lui periodică, să emită o dispoziţie sau o hotărâre de înfiinţare a registrului spaţiilor verzi și să pună la dispoziţia publicului modalitatea de utilizare a sumelor alocate din buget. Decizia Tribunalului București venea după ce, în 2020, Primăria Generală a Capitalei era amendată de Garda de Mediu cu 100.000 de lei, în urma unui control care a constatat că instituția nu deține un RSV conform normelor. Garda de mediu a reținut atunci că primăria nu deține informații despre suprafața tipurilor de terenuri din intravilanul orașului, iar din datele prezentate rezulta o suprafață verde per cap de locuitor de numai 8,89 metri pătrați, cu mult sub limita de 26 metri pătrați impusă prin Ordonanța de Urgență nr. 195/2005.

Curtea de Conturi desființează RSV-ul

Potrivit RSV-ului făcut în 2011 și publicat abia în 2013, fiecărui bucureștean îi reveneau 23,21 de metri pătrați de spațiu verde, după ce în 2006, un raport al Primăriei Capitalei arăta că această suprafață era de 9,67 de metri pătrați. Măsurătorile edililor erau însă desființate în 2014 de un raport al Curții de Conturi care arăta că respectiva creștere a suprafeței verzi era una artificială, ea neexistând în realitate. Umflarea suprafețelor a fost posibilă deoarece datele includeau și spațiul verde aferent domeniului privat, adică cel aflat în proprietatea persoanelor fizice și juridice. Astfel, potrivit Curții de Conturi, Bucureștiul avea în realitate în 2014 doar 9,86 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, raportat la o populație de 2,1 milioane de persoane şi un total de doar 2.081 ha spaţiu verde administrat exclusiv de sectoarele Capitalei şi Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București. 

300 de metri pătrați pentru fiecare locuitor

În timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca fiecărui locuitor să-i revină 300 de metri pătrați de spațiu verde, raportul citat atrage atenția că mai puțin de jumătate din populația urbană a Europei își permite acest lucru. Pe de altă parte, zonele verzi accesibile publicului au o pondere scăzută din totalul spațiului verde, ea fiind estimată la doar 3% din suprafața totală a orașului, în medie. Cel mai bine la acest capitol stau orașele Geneva (Elveția), Haga (Olanda) și Pamplona (Spania), unde spațiul verde accesibil reprezintă mai mult de 15% din suprafața orașului. 

Media infrastructurii verzi în capitalele țărilor Europene este de 42%, suprafața acoperită cu copaci este de 29%, iar cea ocupată de spațiile verzi, de 7%.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

https://www.eea.europa.eu/publications/who-benefits-from-nature-in/who-benefits-from-nature-in

Procentul total al infrastructurii verzi, al spațiului urban verde și al zonei cu copaci în cele 38 de capitale (excluzând Liechtenstein)

Total green infrastructure - Infrastructura verde

Urban tree cover – Zona acoperită cu copaci

Urban green space - Spațiul urban verde