Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza economica actuala are o serie de asemanari fascinante cu cea din anii 1870, care a durat 23 de ani: reunificarea Germaniei, o uniune monetara cu Grecia, Italia sI Franta, aparitia unui nou jucator mondial care a revolutionat totul, indatorare foarte mare, speculatii financiare si un potop de bani ieftini, scrie Matthew Lynn, directorul executiv al companiei de consultanta Strategy Economics, intr-un articol de pe MarketWatch.
El compara situatia planetara actuala cu cea care a ingenuncheat planeta in anii 1870. O noua putere industriala depaseste pe toata lumea – atunci era SUA, acum e China. Pietele financiare au fost atunci dereglementate iar banii ieftini erau prezenti peste tot. “Prabusirea atotputernica' a declansat o criza imensa, cunoscuta sub numele de “Lunga Depresiunea'. Aceasta a fost “o perioada de volatilitate, somaj sI scaderi ce au durat 23 de ani', pana in 1896.
Daca ne gandim ca in vremea noastra problemele au inceput in 2007 sI s-au transformat in dezastru in 2008, putem concluziona ca suntem prinsi vrand-nevrand pana in 2031.
Germania a adoptat atunci un nou sistem monetar, iar Europa a fost “inundata' cu bani germani ieftini. Grecia a semnat o uniune monetara cu Italia sI Franta, dar se chinuia sa o tina in frau, mai completeaza el.
Acum China este in rolul de a redresa yuanul ieftin, atat SUA cat sI state europene acuzand tara asiatica de faptul ca isi subventioneaza astfel exporturile sI perturbeaza intreg comertul mondial.
De asemenea, avem sI o uniune monetara care se chinuie sa tina in viata moneda euro iar problemele au aparut exact la greci. Tot atunci, noua putere industriala, SUA, a lasat in urma vechile industrii prin bunuri ieftine. Din nou, China e in aceeasi pozitie in zilele noastre.
Colapsul Austriei a declansat totul. Va fi la fel?
In 1873, in unul dintre cele mai mari colapsuri din toate timpurile, pietele austriece au cazut, ceea ce a declansat colapsuri in toata Europa sI la New York. Din nou trebuie sa remarcam asemanarea cu situatia actuala, cand Austria are mari probleme cu bancile sale ce s-au supra-extins in Estul Europei.
Autoritatea Bancara Europeana (EBA) nota intr-un raport ca necesarul suplimentar de capital al bancilor austriece este de 3,9 miliarde de euro. O mare parte este atribuibil Volksbank, Raiffeisen are nevoie de capital suplimentar de 2 miliarde de euro iar Erste de alte 743 milioane. Tot in Austria, la finele lunii trecute, banca centrala a cerut bancilor sa nu mai acorde credite subsidiarelor decat in limita depozitelor. Suna asemanator?
Lynn mai scrie si ca paralele sunt “fascinante', precum reunificarea Germaniei facuta premergator crizei de atunci sub Otto von Bismarck cu cea dintre RFG sI RDG din 1989. Din cauza dereglementarii industriei bancare, multi bani germani au fost investiti atunci pe bursa din Viena. Acum avem problemele bancilor germane sI franceze in Grecia.
Tot atunci SUA se industrializa sI transforma economia globala, cum a facut China in ultimii 10 ani, scrie analistul.
Cinci lectii de criza
Insa tot el mai spune ca paralelele istorice nu sunt niciodata precise. Insa cinci lectii se desprind din aceasta poveste: depresiunile economice pot dura foarte mult iar originile lor sunt in bulele datoriei; este structurala - criza din secolul a XIX-lea a venit din speculatii financiare, schimbari tehnologice sI venirea unui jucator masiv in economia globala.
Lynn spune despre dolar ca va scadea pe termen lung ca rol de moneda de rezerva. Insa despre euro scrie ca “cel mai mare bloc economic a creat cel mai disfunctional sistem monetar din istoria omenirii, amenintand cu noi colapsuri de o marime fara precedent'. El ne indeamna sa ne gandim la posibila cadere a economiei ca o persoana suferind un infarct, apoi un atac cerebral, apoi corpul fiind luat de o ambulanta care sa-l duca la spital dar face accident pe drum. Morala: pacientul nu e deloc in stare buna.
A treia concluzie e ca depresiunea e inegala. Economia Germaniei a crescut in acea perioada foarte slab, cu 2% pe an, similar cu alte tari. Pietele au ramas volatile, cu boom-uri sI scaderi, cazand regulat in recesiune. In al patrulea rand, lucruri bune inca se intampla, nu e doar apocalipsa.
Apar noi tehnologii
In Lunga Depresiune, unele state nu au fost afectate iar tehnologii sI industrii noi au fost create. A fost inventat telefonul sI s-au pus bazele motorului pe benzina iar electricitatea a fost pusa la lucru. Cei care au vazut asta, s-au imbogatit iar muncitorii din tarile potrivite au prosperat. Per total, insa, vremurile au fost grele. A cincea lectie e ca situatia nu va fi “reparata' usor.
Autoritatile sI bancherii au invatat din anii '30 ca daca pompezi bani sI cerere, totul va fi bine. Nu va fi asa. Sigur, cererea e importanta, nu ai niciun motiv sa o lasi sa intre in colaps. Dar nu se va termina totul pana cand nu se vor rezolva problemele structurale. Datoriile trebuie sa fie platite partial pana la niveluri manageriabile, o noua moneda de referinta trebuie creata iar euro trebuie sa fie ucis, spune el.
“Economia globala isi va reveni eventual la crestere normala. Dar adevarul e ca va lung sI greu – o gramada de munca trebuie facuta pentru a fi adusa pe calea cea buna', conchide directorul Strategy Economics.
