Liviu Voinea: Acordul cu FMI un eşec pentru economie, bun pentru BNR şi bănci

La doi ani de la semnarea acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), şi aproape de sfârşitul său, acesta este un eşec pentru economie dar un succes pentru Banca Naţională a României (BNR) şi băncile comerciale, consideră analistul Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA). În plus, România şi-a prelungit singură criza luând măsuri "disperate” precum tăierea salariilor şi majorarea TVA, care vor fi date înapoi în anul electoral 2012.

"Este actualul acord un succes? Depinde la ce ne raportăm. Eu nu cred, pentru că România e cu tot cu acord în al treilea an de recesiune şi ca să nu iasă din parametri a trebuit să ia nişte măsuri ce nu erau convenite iniţial, precum reducerea salariilor cu 25%, majorarea TVA sau nerespectarea ţintei de arierate”, a declarat Voinea pentru Jurnalul Naţional.

Acordul nu e un succes nici din perspectiva ţintelor: am atins în 2010 deficitul cu arierate, inflaţia a fost scăpată. Economia e încă în recesiune, dar nici nu şi-a propus asta, din moment ce nu scrie nicăieri asta, spune el.

Dar acordul a fost, totuşi, un succes pentru câteva entităţi din România. "A fost bun pentru BNR, pentru că a ţinut cursul fix, dar după părerea mea nu aşa trebuia procedat. A fost un succes pentru bănci, pentru că au primit o parte din bani de la BNR, plus că au făcut profit împrumutând scump statul”, spune el.

Devalorizare mascată
Calculele sale îi arată că măsurile dure luate de Guvern – reducerea salariilor din iulie 2010 şi majorarea TVA de la 19% la 24% - sunt echivalentul unei devalorizări cu 20% a monedei naţionale.
"Nici măcar pentru Fond nu e un succes, pentru că s-au tot modificat condiţiile iniţiale”, conchide directorul GEA.

Înţelegerea a fost, însă, necesară, dar nu suficientă pentru dezvoltarea economiei, pentru că a avut o perspectivă monetară, mult prea îngustă. "Putem compara cu situaţia Paraguayului, unde domnul Franks a fost în 2003. A existat o abordare care nu a fost bună, aceea că dacă vom amputa suficient, economia îşi va reveni. Toate ţările care au ieşit din criză au făcut-o stimulând economia”, precizează analistul.

Cel mai bun exemplu e momentul iulie 2010, când Guvernul a tăiat, că nu se poate spune că a făcut reforme, continuă Voinea. Acestea au fost măsuri "disperate”, despre care el crede că vor fi date înapoi în 2012. "Dacă erau măsuri bune, trebuiau luate la începutul acordului, când îl semnasem (2009 -nr), nu când economia deja începea să crească. Dacă vă aduceţi aminte, în trimestrul al doilea din 2010 am avut o modestă creştere economică de 0,3%” spune Voinea.

Nu ne permitem să luăm bani de la FMI
În privinţa noului acord, Voinea îi contrazice şi pe preşedintele Traian Băsescu şi pe Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, care spun că România e mai credibilă şi de aceea nu va trage banii.

"Nu ne mai dau bani pentru că nu mai putem lua. Dacă dumneavoastră v-aţi duce la o bancă şi aveţi datorii de 13 ori faţă de venituri, banca nu vă dă. Şi gaura o mărim an de an prin deficit”, a declarat Voinea.

În schimb, el crede despre condiţiile impuse de FMI că sunt benefice. "Îmbunătăţirea managementului în companiile de stat e o necesitate. E nevoie şi de liberalizarea preţului la gaze, dar trebuie pusă în concordanţă cu realizarea mecanismului de acordare a ajutorului de la stat. Desigur că pe termen scurt va genera scumpiri, dar pe termen lung ”va creşte producţia internă. Dacă economia rămâne competitivă doar pentru că e subvenţionată mascat nu vom face performanţă niciodată. Sunt unii investitori care au venit în România doar pentru facilităţile ce nu pot fi ţinute la infinit la preţ de dumping”, a conchis Liviu Voinea.