x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Românii au nevoie de bani aruncați din elicopter. „Manifestul antreprenorilor”. Ieșirea din criză costă 30 de miliarde de euro

0
Autor: Dan Străuț, Valentin Gros 08 Apr 2020 - 10:24
Românii au nevoie de bani aruncați din elicopter. „Manifestul antreprenorilor”. Ieșirea din criză costă 30 de miliarde de euro
Vezi galeria foto


Un document adresat principalilor factori de decizie din România - Președinției, Guvernului, Parlamentului și partidelor politice parlamentare -, și semnat de câteva zeci de oameni de afaceri, plus principalele asociații de business, cere o intervenție urgentă, fermă și intensă din partea statului pentru a salva economia afectată de criza coronavirus. Financiar vorbind, solicitarea prevede o alocare de 30 de miliarde de euro, estimată de inițiatori ca reprezentând 15% din Produsul Intern Brut (PIB), sumă pe care o consideră ca fiind aproape egală cu impactul crizei în economie. În plan social și legislativ, oamenii de afaceri le cer factorilor de decizie „adaptarea” aparatului de stat, în condițiile în care - în opinia inițiatorilor - bugetarii nu par să fie afectați de problemele pe care le au cei din sectorul privat. JURNALUL vă prezintă principalele argumente și măsuri menționate în acest document, supranumit „Manifestul antreprenorilor”, consemnând și câteva opinii ale economiștilor pe marginea inițiativei.

Antreprenorul Marius Ghenea, cel care a inițiat Manifestul, a remarcat necesitatea unei abordări „mai curajoase, mai agresive” din partea statului român, pentru salvarea economiei. El consideră că intervenția statului, de 30 de miliarde de euro („corelată cu impactul estimat în PIB al crizei”), ar trebui „să nu fie bazată doar pe măsuri paliative, de genul amânarea ratelor, reducerea dobânzilor sau subvenționarea pe perioadă scurtă a șomajului tehnic, ci și pe măsuri de injectare de cash în economie”, deoarece „pentru companiile care au pierdut masiv venituri în această perioadă, măsurile luate până acum nu vor preveni colapsul”.

 

Responsabilitate și la stat

Într-o astfel de situație, mai arată inițiatorul Manifestului, „trebuie să vorbim și de responsabilitate, dar și de solidaritate între sistemul public și mediul de business privat, cel care generează resursele bugetare pentru sistemul public”. Asta pentru că, susține Marius Ghenea, „sistemul privat a preluat din plin și fără suport șocul crizei COVID-19, încă de la primele măsuri de distanțare socială, în schimb în sistemul de stat nu există niciun impact vizibil, din punct de vedere bugetar, ceea ce nu reprezintă în niciun fel solidaritate și nici responsabilitate”.

Semnatarii documentului estimează că, în lipsa unei intervenții de stat „rapide și masive”, daunele pentru economia României și - ca o consecință directă - pentru toți cetățenii, vor fi „ireparabile”. În condițiile în care alte țări alocă pachete masive de intervenție, nu doar țările bogate, ci și țări vecine mai mici și mai îndatorate decât România (spre exemplu Ungaria, care a anunțat zilele trecute un pachet de intervenție de 30 de miliarde de dolari, reprezentând circa 18% din PIB-ul acestei țări), rezultatul va fi „o scădere suplimentară a competitivității economice a României pe plan global, în perioada de criză și după aceasta, ceea ce va adânci și mai mult spirala căderii economice în țara noastră”.

 

Ce vor oamenii de afaceri

Estimarea de 15% din PIB a impactului crizei COVID-19 în economie „este valabilă într-un scenariu care, în prezent, nu mai pare scenariul de bază, ci un scenariu optimist”, precizează semnatarii documentului. Scenariul de bază „devine, pe zi ce trece, unul în care economia globală ar intra într-o recesiune mai lungă, cu un nou vârf al crizei în toamnă, în loc să vedem în trimestrul IV semnele revenirii economice - dar chiar mergând pe acest scenariu optimist, guvernele trebuie să ia măsuri economice de o magnitudine asemănătoare cu impactul crizei”.

Iată, pe scurt, ce soluții propun antreprenorii (extrase din textul Manifestului):
- Așa cum mai multe țări au anunțat măsuri economice care sunt deja dublu-digit din PIB-ul anual al acelor țări, și Guvernul României ar trebui să pregătească măsuri corelate cu acest nivel de până la 15% din PIB;
- Suportul direct al statului ar trebui să se concretizeze prin injecții de cash și forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru gospodăriile/persoanele afectate, precum și prin mărirea semnificativă a investițiilor publice - peste nivelul inițial bugetat pentru 2020 - investiții care pot ajuta la repornirea economiei și crearea de locuri de muncă, atât pe zona de infrastructură mare, unde România oricum este încă deficitară;
- Acțiuni concrete în direcția digitalizării sistemului public, a continuării debirocratizării și a dezvoltării de proiecte de e-guvernare, nu doar prin măsuri de genul amânării plății taxelor sau a ratelor pentru persoane fizice și juridice.

 

Argumentele antreprenorilor

Dintre argumentele prevăzute în Manifestul antreprenorilor, consemnăm:
- Pactul de Stabilitate și Creștere a fost suspendat de Uniunea Europeană, în timp ce România este în continuare una dintre cel mai puțin îndatorate țări din UE la nivel guvernamental;
- Datoria guvernamentală era încă în gama 35% din PIB la finalul anului 2019, în condițiile în care media la nivelul UE era de circa 85% din PIB-ul Uniunii, unele țări fiind la 100% din PIB sau chiar mai mult, cum ar fi economii importante ale UE, ca Franța sau Italia;
- Chiar dacă statul român ar aloca sume consistente economiei naționale în acest moment, vom fi în continuare cu o datorie mai redusă ca procent din PIB față de celelalte țări UE;
- În acest context, am putea să ne îndatorăm mai mult decât alte țări, nemaifiind ținuți de deficitul bugetar de 3%, pe care nu îl mai poate respecta nicio țară din Uniunea Europeană și de limita maximă de datorie guvernamentală de 60% din PIB de care România este încă departe, chiar și cu această intervenție propusă;
- Gradul mic procentual de îndatorare ar putea deveni un avantaj național în lupta cu recesiunea globală care urmează;
- România poate apela, desigur, atât la instituții financiare naționale și internaționale, cât și la alte tipuri de finanțare, cu analiza celor mai bune opțiuni din perspectiva condițiilor, costurilor și a maturității finanțării.

 

Povară grea pentru generațiile viitoare

În fine, semnatarii Manifestului precizează: „Suntem conștienți că România nu dispune de resursele altor țări mai dezvoltate, care alocă sume nemaivăzute până acum, suntem conștienți de faptul că ar putea exista și efecte colaterale în urma unei astfel de intervenții economice majore, consecințe din punct de vedere al monedei naționale, inflației etc. - suntem conștienți că sumele împrumutate ar putea costa mult și să fie lăsate moștenire nedorită următoarelor generații”. Antreprenorii sunt convinși, însă că dacă acest efort nu se va face, consecințele vor fi și mai grave, pe termen lung. „Cu alte cuvinte, știm că este greu și sunt consecințe, dar credem că putem, avem de unde și este absolut necesar”, conchid oamenii de afaceri.

 

Adrian Mitroi: „Vom munci doi ani pentru recuperare”

În noul tablou, „ne izbim de un zid economic îngrozitor, cad toate sursele care promiteau venituri” înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, ne-a declarat Adrian Mitroi, profesor de economie comportamentală la ASE. Referitor la un eventual cost al crizei, acesta crede că „orice cifră pe care o avansezi are un mare grad de incertitudine”, iar estimarea trebuie să cadă pe estimarea privind declinul PIB. „Pentru a recupera o scădere de 10%, trebuie să muncim cel puțin doi ani”, apreciază analistul, care vede drept soluție „multiplicarea de bani de către Banca Națională”. Potrivit lui Adrian Mitroi, „acum, banii trebuie produși aici, achiziționați aici, consumați aici”, iar băncile comerciale, „obligate să cumpere titluri de stat”.

 

Aurelian Dochia: „Să împărțim echitabil povara crizei”

Criza provocată de pandemia coronavirus va însemna o contracție foarte puternică a PIB, crede economistul Aurelian Dochia. Aceasta va face ca veniturile reale ale populației să scadă și în consecință, „se va trăi mult mai prost”. Avem nevoie, în primul rând, de programe pentru cei cu venituri modeste, cu mari dificultăți financiare, astfel încât „să împărțim echitabil povara crizei”. În acest context, „ideea de a ne împrumuta pentru a combate efectele crizei este absurdă”, pentru că „banii ar trebui rambursați” și practic „pierderile unor firme ar fi sindicalizate”. Potrivit lui Aurelian Dochia, „înțelept ar fi să găsim soluții pentru a ajuta pe toată lumea să depășească momentul” și totodată „să repornim economia prin programe de investiții publice, care să fie pregătite încă de acum”.

 

Bani „din elicopter” pentru consumatori

O „lebădă neagră” nu este o criză obișnuită, spune Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc şi reglementare la compania de consultanță financiară Deloitte România. În opinia acestuia, despre care precizează că este personală și nu aparține Deloitte, un program substanțial de „bani din elicopter”, oferiți direct consumatorilor, ar fi colacul de salvare pentru economia locală. Acesta poate consta în reducerea impozitului pe venit, credite oferite de bănci persoanelor fizice la dobânzi preferențiale și activarea posibilității statului de a finanța direct. Totuși, în cazul unor astfel de măsuri, statul trebuie să se asigure că, înainte de toate, cetățenii sprijină businessurile locale prin cheltuielile pe care le fac, iar soluțiile ar fi prin folosirea sectorului bancar, emiterea de cupoane pentru anumite companii eligibile etc. În al doilea rând, businessurile care beneficiază de acest program, locale și internaționale, trebuie să facă cheltuieli pentru a menține și a crește numărul de locuri de muncă, fără a transforma beneficiile în dividende și fără a răscumpăra acțiuni, astfel încât excesul de lichiditate să rămână în sistem.

Oamenii de afaceri cred că statul ar putea acoperi din împrumuturi externe cheltuiala cu intervențiile anticriză, gradul nostru de îndatorare fiind cel mai mic din UE.

 

Marius Ghenea: „Finanțarea să înceapă cu persoanele fizice”

Solicitat de JURNALUL să detalieze inițiativa sa, antreprenorul Marius Ghenea ne-a transmis următorul răspuns: „Ar trebui găsit un mix de finanțare pentru acest pachet, FMI sau BERD erau doar exemple ale unor investitori financiari internaționali, însă va trebui găsit mixul potrivit. Chiar ministrul Finanțelor a spus zilele trecute că, în aceste condiții excepționale, finanțări de la organizații financiare internaționale nu vor avea condiții stricte, așa cum s-a întâmplat în 2009. Și eu, personal, cred același lucru”.

În ceea ce privește structura intervenției, Marius Ghenea afirmă că sunt două etape distincte. Pe multe verticale de business, această repornire va fi ulterioară ieșirii din izolare, deci nu vorbim despre așa ceva mai devreme de 15 mai - 1 iunie, poate și mai târziu. În prima etapă, evident că cei mai mulți bani se vor duce către persoanele fizice, aici mi se pare o ipocrizie în reglementările pentru șomajul tehnic. În lipsa ei, cealaltă soluție era pur și simplu încetarea contractelor de muncă, deci sarcina socială ar fi revenit tot statului. Consider, în plus, că și măsura cu amânarea ratelor a venit înainte de momentul potrivit”.

Iar în ceea ce privește sistemul public, Marius Ghenea afirmă: „Asistăm în prezent la o desincronizare totală cu mediul de business privat: în sistemul public, toate salariile, pensiile și orice beneficii sunt încasate prompt și la timp, în proporție de 100%, în timp ce mulți angajați din sistemul public sunt acasă și nu lucrează efectiv din cauza lipsei de digitalizare din autoritățile publice. Solidaritate ar însemna fie să apară măsuri similare și în ceea ce privește sistemul public din România, fie cel puțin să vedem o intervenție a statului în mediul privat care să ajute la menținerea locurilor de muncă și a veniturilor la același nivel și în privat”.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Un apel pentru salvarea Agriculturii românești

Un apel pentru salvarea Agriculturii românești
In urma APELULUI la unitate, transmis public asociatiilor si producatorilor de alimente, intr-o singura voce care sa convinga despre importanta luarii tuturor masurilor pentru ca AGRICULTURA si INDUSTRIA ALIMENTARA din...

Două treimi dintre cele 29.000 de companii majore ar putea intra în dificultate

Două treimi dintre cele 29.000 de companii majore ar putea intra în dificultate
Dintre cele 29.000 de companii de impact din România care au active de peste 1 milion de euro, 50% dintre ele aveau dificultăţi înainte de această criză, iar acum 70% dintre aceste companii ar putea fi în o stare...

Economia Suediei a crescut în primul trimestru

Economia Suediei a crescut în primul trimestru
Economia suedeze a crescut în primele trei luni ale anului, în urma deciziei guvernului de a nu impune un blocaj complet pentru a limita răspândirea coronavirusului, anunță CNBC. Biroul de statistică al...

COVID-19 la Ford Craiova. O angajată a fost depistată cu coronavirus

COVID-19 la Ford Craiova. O angajată a fost depistată cu coronavirus
O angajată din secţia Montaj General a fabricii Ford Craiova a fost diagnosticată cu COVID-19. Femeia a mers, luni, la o clinică privată din oraş unde a cerut să i se facă testele pentru depistarea SARS-COV2,...

Care sunt obligaţiile fiscale pe care le au contribuabilii în luna iunie

 Care sunt obligaţiile fiscale pe care le au contribuabilii în luna iunie
Principalele obligatii fiscale in luna iunie 2020, datele scadente pentru depunerea formularelor fiscale si plata impozitelor. 9 iunie • Depunerea declaratiei de mentiuni privind schimbarea perioadei fiscale...

Nissan restructurează drastic, după model Renault

Nissan restructurează drastic, după model Renault
NISSAN trece la un program drastic de restructurare a producției și a costurilor. Un raport difuzat joi arată că pierderile se ridică la 5,7 miliarde euro, ceea ce impune în condițiile restrângerii...

Când trimiți un consumator neinstruit pe câmpul de luptă, al liberalizării pieței, nu este vina furnizorilor că-l va înfrânge

Când trimiți un consumator neinstruit pe câmpul de luptă, al liberalizării pieței, nu este vina furnizorilor că-l va înfrânge
Într-un interviu acordat presei Dl Ministru al Economie Virgil Popescu afirmă că ”Furnizorii de gaze fac o golănie cu preţurile din ofertele pe care le trimit în prezent clienţilor casnici”, dar va rezolva...

Pagube de 1.200 de miliarde de euro cauzate de inundaţii

Pagube de 1.200 de miliarde de euro cauzate de inundaţii
Țările europene vor trebui să investească anual între 1,75 şi 2,82 milioane de euro, în următorii 80 de ani, pentru atenuarea efectelor dăunătoare ale schimbărilor climatice, arată o analiză a Centrului de...

Harta alcoolului. Cum beau românii

Harta alcoolului. Cum beau românii
Statisticile oficiale arată un consum mediu naţional de peste doi litri şi jumătate de alcool lunar pe persoană, reprezentând totalul cantităţilor de bere, vin, ţuică şi rachiuri naturale înregistrat în...

Managerii privați anunță concedieri

Managerii privați anunță concedieri
Sentimentul manifestat de directorii companiilor cu privire la viitorul apropiat s-a îmbunătățit în această lună, comparativ cu aprilie. Totuși, potrivit estimărilor acestora, ne putem aștepta la o diminuare a ...

Cabinetul Orban a depășit în 6 luni îndatorarea întregii guvernări PSD

Cabinetul Orban a depășit în 6 luni îndatorarea întregii guvernări PSD
În primele șase luni parcurse de la preluarea guvernării (din noiembrie 2019 până la sfârșitul lunii aprilie), Cabinetul Orban a mărit creditul guvernamental cu 21 de miliarde de lei, reiese din datele...

Statul are deficite-record, bugetarii - cei mai câștigați

Statul are deficite-record, bugetarii - cei mai câștigați
Deficitul bugetului de stat a crescut la 2,48% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele 4 luni din 2020, la 26,82 miliarde de lei - un nou record al perioadelor similare din ultimii 10 ani. Veniturile au coborât, î...

De ce recepţia lucrărilor la metroul din Drumul Taberei a fost din nou amânată

De ce recepţia lucrărilor la metroul din Drumul Taberei a fost din nou amânată
Ultimul termen de finalizare a lucrărilor pentru Magistrala 5 era finalul lunii iunie, dar Metrorex mai are nevoie de 1.000 de angajaţi pentru a finaliza lucrările. Bucureștenii vor putea călători cu metroul pe M5...

Europa va plăti 30 de ani pentru trei luni de închidere a economiei

Europa va plăti 30 de ani pentru trei luni de închidere a economiei
Planul de relansare a economiei anunțat de Comisia Europeană a fost primit cu entuziasm. O privire mai atentă asupra lui ar putea aduce însă și o doză de circumspecție. Nota de plată pentru repornirea...

JALE LA RENAULT!  Investițiile din România, SUSPENDATE! Cine pleacă în șomaj?

JALE LA RENAULT!  Investițiile din România, SUSPENDATE! Cine pleacă în șomaj?
Compania Renault trece la o restructurare masivă a activității. Planul a fost prezentat joi seară partenerilor sociali, potrivit publicației Les Echos. Informațiile disponibile arată că se reduc 15...
Serviciul de email marketing furnizat de