Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ajutoarele pentru sectorul turism - hoteluri, pensiuni, restaurante și terase - a intrat din nou în stagnare, după o scurtă perioadă în care se accelerase plata pentru cererile de finanțare depuse. Patronii din industria ospitalității și-au făcut calculele financiare și estimează că vor ajunge foarte mulți la insolvență, dacă banii vor continua să se dea cu întârziere. La plata de către statul român a 20% din diferența cifrei de afaceri din 2020 față de anul anterior nici nu se mai așteaptă, până la finalul acestui an, luând în calcul procedurile obligatorii, care durează cel puțin șase luni, dar și gaura din bugetul statului. Concluzia multora este că de anul viitor, dacă vom mai avea bani să plecăm în vacan- țe în România, ne-am putea caza și am putea mânca la băncile, la firmele de leasing și la recuperatorii de creanțe care vor prelua afacerile falimentate cu ajutorul guvernelor din 2020 și 2021.
Una dintre cele mai mari probleme ale industriei ospitalității din România este legată de împrumuturile luate de firme. Fostul ministru al Finanțelor, actualul premier, Florin Cîțu, a introdus amânarea ratelor cu până la nouă luni, pornind de la ideea că situația se va îmbunătăți până la finalul anului 2020 și restricțiile nu vor mai afecta turismul. Acest lucru nu s-a-ntâmplat, dar nici nu a mai intervenit statul pentru prelungirea perioadei de amânare a ratelor. Astfel, cei care nu au avut noroc în această perioadă, nici posibilitatea de a-și menține activitatea în industria ospitalității, nici de a primi vreun ajutor de la stat, prin măsurile mult lăudate de fostul și actualul Minister al Economiei, au mari șanse să intre în insolvență până la finalul anului.
Vor fi nevoiți să-și cedeze afacerile
Afacerile lor vor fi preluate de băncile creditoare, de firmele de leasing sau de recuperatorii de creanțe. Aceștia le-ar putea vinde sau ar putea face business în turism. „În curând am putea să alegem hotelul, restaurantul sau terasa în funcție de banca sau firma care a recuperat creanțele, dacă vor continua restricțiile și nu vor veni banii pe măsurile anunțate. Pierderile sunt uriașe. Mulți poate nu-și dau seama ce înseamnă acest an de pandemie pentru turismul din România, cum nu-și dau seama nici ce înseamnă turismul pentru economia României. Vă veți caza, după preferințe, la hotelul Raiffeisen, BCR, BRD, ING, Banca Transilvania, American Bank sau la companiile care recuperează creanțe. Unele vor fi luate de firmele de leasing, acolo unde s-au făcut împrumuturi pentru investiții, chiar înainte de pandemie. Așteptăm să vedem dacă își reprofilează și angajații, că tot aveam probleme în a găsi personal calificat”, a declarat, pentru Jurnalul, un hotelier disperat, care ar putea să-și piardă afacerea, conform calculelor pe care le-a făcut.
Capitalul de lucru ar putea veni peste opt ani
Povestea banilor pentru sprijinul industriei ospitalității este cu suișuri și coborâșuri, dar imaginea de ansamblu a evoluției scandalurilor legate de această problemă arată că proprietarii acestor afaceri nu au prea multe motive să aștepte liniștiți salvarea de la guvern. Pe 17 ianuarie 2021, Jurnalul a dezvăluit că păgubiții din HoReCa se pregătesc să dea în judecată Guvernul, pentru că banii s-au alocat discreționar, doar pentru unii, pe Măsura 2 lansată anul trecut de MEEMA – Granturi pentru capital de lucru -, iar scandalul va ajunge la DNA. Guvernul Cîțu s-a mobilizat în câteva ore și s-au dat declarații pentru evitarea sau amânarea situației de criză. Dacă la nivelul comunicării lucrurile au stat impecabil, în următoarea perioadă s-a putut observa cum se revine la problema inițială: nu sunt bani, iar plățile întârzie. Doar 46 de dosare au intrat la plată în ultima săptămână, pe Măsura 2 a Ministerului Economiei. Situația oficială a plăților, pe 22 ianuarie 2021, arăta că erau plătite 2.774 de cereri de finanțare, pe Măsura 3, iar pe 29 ianuarie erau în total 2.820. În acest ritm, cu mai puțin de 50 de cereri finanțate săptămânal, cele 22.226 de dosare s-ar putea finaliza în circa 400 de săptămâni, adică în următorii opt ani. În mod evident, aceste plăți nici măcar nu se vor mai putea face după următoarele șase luni, deci situația a rămas, practic, neschimbată, după declarațiile miniștrilor din Guvernul Cîțu, din data de 17 ianuarie, atunci când au spus că s-au găsit banii necesari și plățile se vor face cu celeritate.
Citește pe Antena3.ro
Plăți zero, surse de finanțare lipsă
În continuare, pentru Măsura 3, lansată și gestionată de fostul MEEMA (actualul Minister al Economiei de care s-a desprins Ministerul Energiei), nu sunt bani deloc și încă se mai înscriu dosare, pentru a primi finanțare. Pe această măsură, agenții economici din industria ospitalității ar trebui să primească până la 200.000 de euro, fonduri nerambursabile, pentru investiții. Iar a patra măsură care vine din Guvernul Orban este acordarea a 20% din diferența cifrei de afaceri pe care cei din industria ospitalității au înregistrat-o în 2020, față de anul 2019. Aici sunt de la început probleme, pentru că marile hoteluri și lanțuri hoteliere, care nu intră în categoria IMM-urilor, sunt în imposibilitate de a primi ajutorul de stat promis, conform legislației europene. Chiar dacă ar putea primi banii, în același regim cu IMM-urile, actualul Minister al Economiei a-ntârziat foarte mult procedurile, pentru că s-au greșit de mai multe ori normele de aplicare și încă sunt în faza de rescriere. Toate procedurile, până la primirea efectivă a banilor, ar dura cel puțin șase luni, adică banii ar veni în toamnă, dacă vor exista surse de finanțare.
O parte dintre angajații fostului Minister al Turismului au fost mutați într-o clădire din nordul Capitalei care a fost, la rândul ei, subiect de scandal, în ultimii ani - dosare penale pentru afaceri ilegale pe banii statului. În clădire nu este căldură, iar angajații vin cu aeroterme de acasă, la fel ca pacienții din spitale.
Afacerile cu statul nu au de suferit
În acest timp, businessul merge foarte bine în interiorul Ministerului Economiei. Foarte mulți dintre experții USR-PLUS sunt puși în funcții importante, după ce s-a făcut un artificiu în scrierea organigramei noului minister: s-au specificat doar pozițiile de conducere, până la nivel de director general, restul fiind la cheremul ministrului, care poate să numească prin ordin direct sau prin delegare. Astfel se instituie și controlul asupra angajaților care ar putea deveni incomozi. Este prima oară când se folosește acest artificiu, în timp ce departamentele au fost reorganizate astfel încât atribuțiile care-i revin statului, în turism, s-au restrâns aproape exclusiv la acreditare și control, restul – adică bugetele pentru promovare – au fost repartizate altor direcții, de unde se vor putea transfera ușor către ONG-uri și OMD-uri (Organizațiile de Management al Destinației – care au fost subiect de scandal continuu, în ultimii trei ani). Acesta este și un pretext de blocare a Legii Turismului, în Parlament, de către actuala coaliție de la guvernare.
