Perdanții și câștigătorii războiului economic din spatele invaziei rusești în Ucraina

 Închiderea bursei de la Moscova, devalorizarea puternică a rublei și prăbușirea cu peste 90% a indicelui acțiunilor rusești listate la Londra au fost primele efecte vizibile. Pe de altă parte însă, sancțiunile au avut și urmări secundare, care au afectat negativ sau au favorizat afacerile companiilor occidentale și americane.

Printre companiile care au fost cele mai afectate de sancțiunile economice se numără instituțiile financiare și companiile aeriene, acestea fiind, de altfel, principalele vizate de penalizările impuse. De asemenea, și sectorul auto este afectat după ce companiile au decis să-și oprească operațiunile în Rusia, se arată într-o analiză publicată de Financial Market.

Sectorul financiar

Sancțiunile impuse Rusiei de Occident și SUA au deconectat țara într-o mare măsură de la piețele financiare internaționale. Deși acest lucru îngreunează pentru companiile rusești încasarea plăților pentru bunurile și serviciile lor, le îngreunează, totodată, operațiunile de realizare a plăților pentru bunurile și serviciile străine. Acest lucru se dovedește dificil pentru băncile europene, care nu numai că se ocupă de plățile UE-Rusia, dar au și investiții mari în Rusia. Analiza dă ca exemple de bănci afectate Deutsche Bank (Germania), Societe Generale (Franța) și UniCredit (Italia). 

Sectorul auto

Producătorii de automobile și subansamble sunt, de asemenea, puternic afectați, pentru că întreruperea lanțului de aprovizionare a dus deja la o criză a pieselor de schimb. Astfel, producătorii germani de mașini, precum BMW, au anunțat că trebuie să oprească producția la unele dintre fabricile interne, deoarece asamblarea nu poate continua în lipsa pieselor din Ucraina. Companiile de anvelope sunt și ele lovite, deoarece aprovizionarea cu materii prime din Rusia a fost bulversată. Printre companiile afectate analiza amintește Renault (Franța), Volkswagen, Continental și BMW (toate din Germania).

Sectorul aviatic

Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada, Regatul Unit și altele țări au decis să închidă spațiul aerian de pe teritoriile lor pentru aeronavele rusești. Drept urmare, companiile aeriene ruse au fost forțate să folosească rute mai lungi sau să abandoneze cu totul unele conexiuni, deoarece nu mai erau profitabile. Rusia a ripostat rapid într-un mod similar, făcând mult mai dificil pentru companiile aeriene europene, precum Lufthansa, să ajungă în Asia. Transportatorii cu operațiuni semnificative în Europa de Est, cum ar fi TUI, au fost, de asemenea, puternic afectați. În timp ce sancțiunile sunt așteptate să fie mai dureroase pentru companiile rusești, companiile europene și americane vor suferi, de asemenea, pierderi. De exemplu, Airbus (Germania) și Boeing (SUA) au anunțat că nu vor mai furniza servicii de asistență și aprovizionare cu piese de schimb companiilor aeriene rusești, ceea ce le va afecta veniturile. Alături de cele două companii, analiza citată mai include în categoria marilor pierzători din industria aviatică Lufthansa și TUI (ambele din Germania).

Cine se află pe lista norocoasă

Pe lângă pierderile provocate multor companii, există și companii care beneficiază de pe urma situației. Țările care nu au considerat necesar să cheltuiască mai mult pentru apărare s-au răzgândit, în timp ce țări dependente de aprovizionarea cu resurse energetice din Rusia au început să caute surse în altă parte.

Tehnologii energetice noi

Dependența ridicată a Europei de importurile rusești de energie a îngreunat impunerea de sancțiuni eficiente. În timp ce UE și aliații săi vizează o mare parte a economiei ruse, ei au ezitat să sancționeze sectorul energetic de teamă că Rusia va riposta prin oprirea completă a exporturilor de energie. Acest lucru ar putea declanșa o criză energetică în Europa, dar îi încurajează și pe lideri să caute surse de aprovizionare cu energie în altă parte, iar companiile care promovează noile tehnologii energetice au de câștigat. Printre acestea, analiza amintește companiile Vestas Wind Systems și Orsted (ambele din Danemarca), NEL (Norvegia) și Uranium Energy (SUA). De exemplu, Vestas Wind Systems este considerată o câștigătoare  deoarece a devenit evident că Europa va depune eforturi pentru a-și reduce dependența produsele energetice rusești, iar cererea de sisteme de energie regenerabilă este de așteptat să crească. 

Nu au fost luate încă decizii clare, dar pare foarte probabil ca UE să se orienteze către energia regenerabilă, energia nucleară sau hidrogenul ca modalități de a înlocui petrolul și gazul rusesc, ceea ce s-ar putea dovedi a fi o oportunitate pentru companiile care operează în acele sectoare.

Industria de apărare

Invazia rusă nu înseamnă doar că războiul a revenit în Europa, ci înseamnă că se va relua, la nivel global, cursa înarmării între superputeri, atrage atenția analiza. Companiile de apărare din Europa și Statele Unite au câștigat de la începutul războiului, pe măsură ce politicienii din Europa și Statele Unite au permis majorarea cheltuielilor militare în anii următori. Printre companiile care au de câștigat în acest context, analiza nominalizează  marii producători de tehnică militară precum Rheinmetall (Germania), BAE Systems (Regatul Unit), Raytheon Technologies (SUA) și Lockheed Martin (SUA).

Lansarea invaziei ruse și așteptările care decurg din creșterea cheltuielilor pentru apărare au permis acțiunilor Lockheed Martin să depășească maximele prepandemice și să atingă noi recorduri. Lockheed Martin deține un important contract guvernamental american prin care furnizează armatei SUA avioane militare și alte echipamente de mult timp, mai specifică analiza citată.