Casele de cultură ale sindicatelor se află de mai mulţi ani sub asediul administraţiilor locale care vor să pună mâna pe ele. Recent, primarul oraşului Sucevei, Ion Lungu, chiar a cerut imperativ Guvernului să le treacă în proprietatea primăriilor. Invocând de cele mai multe ori starea jalnică în care se află aceste clădiri construite înainte de 1989 din cotizaţiile membrilor Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR), în unele cazuri s-a reuşit acest lucru apelându-se la tot felul de tertipuri.
În 1990 existau 51 de case de cultură, ele reunindu-se ulterior în Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România(ANCCSR). Acum există tot 51 de case, de cultură, dar unele nu mai aparţin sindicatelor. De exemplu, în oraşele Buftea, Gheorghieni, Cisnădie, Miercurea Ciuc, Turnu Măgurele ele au fost preluate abuziv de primării, ne-a declarat Ioan Cristea, secretarul general al ANCCSR şi, totodată, directorul casei de Cultură a Sindicatelor din Arad.
Primăria Arad, proprietară abuziv
Din clubul primariilor care vor să treacă în proprietatea primăriei imobilele caselor de cultură ale sindicatelor face parte şi primarul Aradului, Gheorghe Falcă. Clădirea în cauză a fost intabulată pe numele primăriei, deşi proprietarul ei era altcineva şi, după câţiva ani de tăcere, preprezentanţii casei de cultură s-au trezit somaţi că trebuie să plătească chirie. Mai mult, la începutul anului au fost somaţi să părăsească clădirea în cinci zile, fiind daţi chiar în judecată pentru a fi evacuaţi, deşi autorizaţia de construcţii este pe numele UGSR. „Pentru lamurirea intabularii am început o acţiune în constatare în care am chemat în instanţă primăria, iar procesul este in curs de desfasurare. Pe fond, la Judecătoria Arad deja am câştigat, dar primăria a făcut apel”, ne spune Ion Cristea. Deocamdată nu s-a fixat un termen pentru apel, dar potrivit directorului nu au fost aduse documente noi care să susţină cererea primăriei.
Cu statut incert şi multe neintabulate
Aceste case de cultură au deocamdată un proprietar incert, el urmând să fie decis în instanţă după ce preluarea patriminiului fostului UGSR de către confederaţiile înfiinţate în 1990 a fost contestată. Pe de altă parte, multe nu sunt încă intabulate, iar obţinerea unor fonduri europene pentru investiţii este imposibilă. În aceste condiţii, reprezentanţii ANCCSR îşi doresc de ani de zile încheierea unor parteneriate cu administraţiile locale pentru a putea face rost de finanţări. „Noi suntem pe autofinanţare şi nu avem bani pentru investiţii. Din închirierea spaţiilor plătim salariile, impozitele şi taxele către stat, plus o cotizaţie de 5% către ANCCSR pentru a avea un fond de rulment. Administraţiile locale au banii necesari sau pot atrage fonduri europene şi pentru asta noi suntem de acord să le cedăm lor administrarea. Din păcate însă, primăriile şi Consiliiile Judeţene vor mai mult să devină proprietarii acestor clădiri”, spune preşedintele ANCCSR.
Care mai de care mai inventiv
La Zimncea s-a încercat încheierea unui astfel de parteneriat, dar el a eşuat. „Ca răspuns, primăria ne-a trimis un titlu executoriu pentru neplata impozitelor. Mesajul dumnealor a fost: dacă nu puteţi plăti, clădirea o preluăm noi”, spune Ioan Cristea. O situaţie asemănătoare s-a întâmplat şi la Orşova unde ANAF a vândut clădirea pentru neplata datoriilor. La Cisnădie, primăria a reuşit să anuleze intabularea casei de cultură de pe numele Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură şi a intabulat-o pe numele său, schimbând adresele. La Gheorghieni primăria a transformat casa sindicatelor, cu de la sine putere, într-un centrul cultural, în ea desfăşurându-şi acum activitatea Teatru Figura. Şi la Alexandria aceasta a trecut în patrimoniul Consiliului Local cu acordul reprezentanţiilor locali ai acţionarilor (confederaţiile sindicale CNSLR Frăţia, CNS cartel Alfa, CSDR şi BNS). Ulterior, decizia a fost contestată de sindicaliştii de la Bucureşti, iar transferul a fost decis în instanţă în urma unei decizii definitive şi irevocabilăe.
Datorită implicării primăriei din Satu Mare, Casa de Cultura a Sindicatelor din oraş a beneficiat de investiţii în valoare de 1,4 milioane de lei.
Prima casă de cultură a UGSR a fost dată în folosinţă în 1956 la Reşiţa, iar ultima în anul 1986, la Botoşani.