Privatizarea, ultima soluţie în energie

România va vinde în următorii doi ani companii din sectorul energetic pentru atragerea fondurilor necesare investiţiilor din acest domeniu şi pentru plata salariilor din sistemul de stat, ca urmare a deficitului bugetar mare.

„Vom vedea în perioada 2010-2011 un val de privatizări pentru atragerea de fonduri. (...) Este o temă despre care nimeni nu discută, dar această discuţie va apărea la un moment dat, a declarat Kurt Weber, directorul general al firmei de consultanţă în management Horvath & Partners România la un forum energetic.

„Companiile hidro, termo nu au suficiente resurse, trebuie o infuzie de bani, de know-how din afară. Acelaşi lucru e valabil şi pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă" a completat Weber.

Potrivit sursei citate, valoarea investiţiilor în sectorul energetic a crescut cu 30% în intervalul 2002-2008, la nivel mondial, însă trendul a devenit descendent după apariţia crizei, multe proiecte fiind oprite.

În condiţiile în care majoritatea marilor jucători îşi reevaluează programele investiţionale iar numărul activelor de pe piaţă creşte, România va avea dificultăţi în atragerea de fonduri pentru diversele proiecte pe care trebuie să le realizeze în acest domeniu, a precizat el.


BUBELE ENERGIEI
Printre avantajele României în atragerea de investiţii este mixul energetic echilibrat, spre deosebire de state precum Cehia şi Polonia, care depind în mare măsură de cărbune, dar şi prognozele de creştere a consumului.

Pe de altă parte, deficitul bugetar şi ratingul de ţară sunt „puncte de îngrijorare pentru investitori, ceea ce va avea un impact negativ asupra sectorului energetic". Unul dintre dezavantaje este legat de accesul la reţeaua naţională de transport a energiei.

Printre investitorii care ar putea fi interesaţi să aloce fonduri în sistemul energetic românesc sunt companiile strategice din domeniu cu obiective clare în această zonă, precum grupul ceh CEZ. În schimb, fondurile de investiţii în infrastructură sunt prezente în regiune dar la momentul actual sunt limitate din cauza obţinerii de finanţare. Fondurile private sunt necompetitive în acest sector, iar pentru ele sunt atractive investiţiile în energie regenerabilă. Listările la Bursă sunt o altă sursă de venituri prin oferte publice iniţiale de acţiuni. Despre aceasta, Weber a mai spus că aceasta este o variantă care ar aduce în prezent mai puţini bani decât vânzarea companiilor.

De asemenea, schimbările dese de planuri, strategii şi componenţa societăţilor energetice dăunează investiţiilor. „Companiile străine trebuie să justifice în faţa acţionarilor ce fac cu banii. Nu e o structură clară a acestor societăţi (româneşti-nr), lipsesc multe aspecte ce ar completa imaginea" a mai spus el. În 2007, guvernul Tăriceanu a decis înfiinţare unui colos energetic naţional, măsură schimbată în acest an prin formarea a două companii, dar care să conţină şi societăţile de lignit şi huilă. Recent, reprezentanţii PNL şi PSD au susţinut din nou formarea unui singur holding naţional.

Statul va vinde cel mai probabil în următorii ani unele companii din portofoliu, pentru a obţine resursele necesare rambursării creditelor externe, iar aceste privatizări ar putea revigora piaţa de capital dacă vor fi realizate prin intermediul bursei, a declarat şi Stere Farmache, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, la un seminar despre piaţa de capital.

„Sperăm ca aceste privatizări să nu fie o simplă vânzare şi se va opta pentru utilizarea pieţei de capital (...) în continuare pe sectorul de stat, acolo este masa critică".

El a mai dat ca exemplu listarea recentă la bursa din Varşovia a unei compani energetice poloneze, Polska Grupa Energetyczna, printr-o ofertă de 1,5 miliarde euro, care a fost suprasubscrisă, la operaţiune participând 60.000 de investitori.


INFLAŢIE DE ACTIVE ENERGETICE
Soluţia care se întrevede pentru România nu este o soluţie nouă. Alte state deja o practică pentru a-şi reduce deficitele bugetare survenite din cauza crizei sau pentru că au fost obligate să pompeze bani în salvarea băncilor. Marea Britanie a anunţat că va vinde o serie de active deţinute a aduna 17,2 miliarde de euro. Una dintre aceste companii este producătorul de combustibil nuclear Urenco, unde statul deţine 33%. În 2008, compania a obţinut un profit înainte de impozitare de 1 miliard de dolari.

Polonia vinde şi ea o serie de active din domeniul energetic într-un program ce ar urma sa-i aducă 8,9 miliarde de euro. În august, guvernul polonez a mandatat Banca Handlowy pentru vânzarea a 10,4 milioane de acţiuni la Banca Pekao, reprezentând 4% din cea mai mare bancă din Polonia, pentru finanţarea deficitului bugetar. Autorităţile poloneze vor să vândă în acest an toate participaţiile minoritare deţinute la companii listate pe bursă, printre care Telekomunikacja Polska, cel mai mare operator de telefonie din Polonia, dar şi Bank Handlowy. Rusia a scos şi ea la privatizare 5.500 de companii deţinute de stat, între care şi gigantul petrolier Rosneft.
 

NE-AM TREZIT LA SPARTUL TÂRGULUI
Potrivit unui document obţinut de Mediafax în septembrie, ministerul Economiei încearcă să obţină 10 miliarde de euro de la investitori privaţi prin vânzare de acţiuni sau asociere la proiecte energetice. Între acţiunile vizate pentru privatizare se află pachetele minoritare deţinute de stat la companiile energetice privatizate, precum distribuţiile de curent electric (CEZ, Enel, E.ON) sau cele de gaze naturale (E.ON Gaz, Gaz de France SUEZ). În 2010 este programată şi listarea pe Bursă a unui pachet de minim 10% din titlurile Fondului Proprietatea (FP), care deţine acţiuni la creme energeticii româneşti. FP deţine active de 3,5 miliarde de euro, astfel că cei 10% ar valora circa 350 de milioane de euro. Statul înregistrează restanţa şi la vânzarea pachetelor minoritare care se cuvin actualilor şi foştilor angajaţi de la companiile energetice privatizate. Numai pachetul de 8% ce ar reveni angajaţilor Petrom face azi pe bursă 276 milioane de euro.