Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Băncile din România au realizat anul trecut profituri mari, impulsionate de faptul că românii primesc mai puţini bani pentru depunerea economiilor, dar plătesc costuri mai mari la împrumuturi decât occidentalii. Acest elan ar putea suferi un recul în 2019, când este aşteptată să intre în funcţiune legea care limitează nivelul dobânzilor.
Profitul net cumulat al celor 35 de bănci din România a fost de aproape 5,88 miliarde de lei (circa 1,25 miliarde de euro), în primele nouă luni din 2018, valoare necompensată cu pierderile, în creştere cu 42% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
“Profitabilitatea sectorului bancar se situează semnificativ peste media UE (rentabilitatea capitalurilor a fost 15,7% în septembrie 2018 față de 7,2%, media UE în iunie 2018)”, se arată în Raportul BNR asupra stabilităţii financiare, publicat în decembrie 2018.
Sursele veniturilor
În opinia oficialilor băncii centrale, motivul principal al acestei profitabilități este “continuarea reducerii cheltuielilor nete cu ajustări pentru pierderi așteptate”, într-un cadru macroeconomic intern favorabil și “pe fondul menţinerii ritmului robust” al creditării.
“Veniturile din dobânzi rămân principala sursă a veniturilor operaționale, modelele de afaceri fiind caracterizate predominant de activități tradiționale. Intermedierea financiară redusă se asociază cu existența unui diferenţial ridicat între dobânzile creditelor şi depozitelor, cu precădere pentru segmentul populaţiei”, menţionează raportul citat.
Reprezentanţii BNR avertizează că în aceste condiţii, sistemul bancar va avea de înfruntat o serie de provocări. Una dintre acestea ar fi o eventuală creștere semnificativă a ratelor de nerambursare “reflectată în dinamica ajustărilor pentru depreciere, pe fondul decelerării creșterii economice”, care ar putea fi amplificată de volatilitatea pieţelor financiare internaţionale.
De asemenea, banca centrală semnalează “continuarea materializării pe termen scurt a riscului de piaţă”.
Diferenţe faţă de Vest
Între dobânzile pe care le oferă şi cele pe care le încasează băncile din România există decalaje vizibile.
La depozitele în euro pe trei luni, acestea ajung până la 0,45%, iar pe 12 luni, nivelul maxim atinge 1,2%.
În ce priveşte creditele în euro, la cele imobiliare şi ipotecare dobânda anuală efectivă medie este de 5,8%, la cele auto – de 9,6%, iar la împrumuturile de nevoi personale – de 34,5%, conform celor mai recente date ale site-ului de specialitate Conso.ro.
Pentru comparaţie, în Germania, dobânzile pentru depozitele în euro ajung până la 0,75%, în timp ce creditele imobiliare au o dobândă de 1,07%, cele auto – de 2,75%, iar împrumuturile de nevoi personale – de 3,49%, potrivit site-ului germany.deposits.org.
Aşadar, românii primesc în general mai puţin decât nemţii pentru depunerea economiilor la bancă, dar plătesc mai mult pentru accesarea unui împrumut.
“Într-adevăr, putem vorbi de un ecart mare la depozite”, a declarat pentru Jurnalul Iancu Guda, preşedintele AAFBR (Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România), el arătând că performanţele băncilor au printre cauze şi faptul că acestea au reuşit să scape de creditele neperformante. Guda consideră însă că “nu se constată o suprataxare a mediului de afaceri, având în vedere nivelurile indicilor Robor şi ai inflaţiei”.
Ce va aduce anul 2019
Vor avea băncile un profit total la fel de mare şi în 2019? Datele din piaţă se vor schimba, pentru că deja a trecut de Camera Deputaţilor legea iniţiată de senatorul Daniel Zamfir, care limitează la 18% dobânda la creditele de consum şi la de 2,5 ori dobânda de politică monetară a BNR la împrumuturile imobiliare. Banca centrală se aşteaptă la un recult al activităţii, ca urmare a intrării în vigoare a noului act normativ.
“Considerăm că această lege nu este potrivită, nu am susţinut-o în forma actuală. Va exista un impact negative, estimăm scăderi ale creditării”, a spus pentru Jurnalul Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR. În primăvară, Banca Naţională a trimis în Parlament o versiune proprie a unei legi de limitare a dobânzilor, diferită de cea propusă de senatorul Zamfir, aceasta din urmă având câştig de cauză.
“Profitabilitatea sistemului bancar provine din comportamentul financiar bun al companiilor şi populaţiei, costul judicios al provizioanelor, precum şi din vânzarea de portofolii neperformante, care înseamnă, de asemenea, o eliminare de costuri”, Iancu Guda, preşedintele AAFBR
“Eficiența operațională poziţionează sectorul bancar românesc într-un interval cu risc mediu şi prezintă spațiu de îmbunătățire, în special la nivelul băncilor de talie mică și medie. Capacitatea sectorului bancar românesc de a susţine pe termen lung profitabilitatea înregistrată recent în structura existentă este limitată”, Raportul BNR asupra stabilităţii financiare
Una din provocările sistemului bancar, în viziunea BNR, o reprezintă posibila creştere a ratei de nerambursare
