"Îndreaptă moravurile, râzând", sfătuiau strămoşii noştri romani. În plină criză economică, românul s-a apucat de făcut bancuri. Despre criză, desigur. Sociologul Georgeta Ghebrea ne linişteşte: umorul are efecte benefice şi este "măsura anticriză" la care au apelat toţi oamenii, din toate timpurile.
Recent, Guvernul a anunţat măsuri anticriză. Dezbateri, polemici, talk-show-uri. Or fi bune sau n-or fi? Înainte să-l anunţe Guvernul că are grijă de el, bietul, românul obişnuit, plătitor de rate la bancă, a luat singur măsuri, aşa, că nu se ştie ca pământul. Dacă tot vine criza peste noi, de ce să ne găsească trişti? Dragă criză, de-ar fi să vii, află că noi o să te primim cum
ştim mai bine. Adică... râzând. De tine.
Şi de ei. Şi de noi...
Oamenii folosesc umorul ca mijloc de autoapărare
În infinita-i înţelepciune, românul a creat rapid bancuri despre criza economică. Ai, n-ai treabă, râzi. E semn de înţelepciune sau de inconştienţă să te amuzi în momentele grele? Suntem noi, românii, mai cu moţ decât alţii? "În perioade de criză, de pericol, oamenii în general folosesc umorul ca pe un mijloc de autoapărare, explică sociologul Georgeta Ghebrea. În război vor exista întotdeauna soldaţi Sveik. În confruntarea zilnică cu moartea, mulţi chirurgi se vor comporta ca cei din filmul MASH." Deci, nu-i grav. Şi nici măcar nu face parte din... specificul naţional."În afară de detensionare şi diminuare a stresului, explică în continuare doamna Ghebrea, umorul are funcţii mult mai profunde. Bancurile sunt asemănătoare unui ritual şamanic, unde duşmanul este minimalizat prin deriziune. Dacă putem râde de el înseamnă că îl putem şi învinge. Puterea de a râde este superioară forţei fizice sau bogăţiei, pentru că indică inteligenţa şi forţa morală. Păcală, întruchiparea ţăranului, râde de personaje situate mult mai sus în ierarhia socială, compensând decalajele prin umor. Râsul este şi un mijloc eficient de luptă împotriva ruşinii. Bancurile creează o oază de libertate în care normele şi autoritatea nu mai funcţionează: teroarea politică şi ideologică, rigorile moralei, conformismele legate de sexualitate, toate acestea sunt relativizate prin râs."
Multe s-au spus şi se spun încă despre perioada comunistă. Printre altele, că a fost şi "vârsta de aur" a bancului.
Comparând umorul antedecembrist cu cel născut de actuala criză, Georgeta Ghebrea a remarcat asemănări, dar mai cu seamă deosebiri. "Bancurile de sezon de mai jos sunt destul de diferite faţă de cele din perioada comunistă, deşi ele împărtăşesc o atitudine comună, de «normalizare» a situaţiilor dificile prin afirmarea, practic, a unor lucruri mai importante şi vitale: o pizza este mai valoroasă decât o bancă, de exemplu, pentru că poate hrăni o familie; se poate supravieţui şi cu sifon, metrou şi nevastă etc. În perioada comunistă, cei doi Ceauşeşti erau personaje principale, personificând toate frustrările, concentrând asupra lor toate nemulţumirile şi tot ridicolul.
De data aceasta, responsabilitatea este mai difuză, deşi se conturează bancherul ca personaj negativ. Foamea, frigul şi teroarea ideologică erau subiectele principale în bancurile perioadei comuniste, considerate la fel de implacabile şi de definitive ca şi catastrofele naturale.
Ieri, despre Ceauşescu, azi, despre criză
Acum mi se pare o atitudine mai relaxată, ca şi când oamenii ar fi conştienţi de caracterul mai mult sau mai puţin trecător al crizei. Ba, mai mult, parcă răzbate un sentiment de mândrie: acum chiar că putem spune că suntem şi noi în rândul lumii, că a învins capitalismul şi în România, avem şi noi criză… Bulă pare a fi la fel de şugubăţ şi hotărât să supravieţuiască şi să se adapteze în orice condiţii. Românul parcă nu mai este însă cel care reuşeşte să îi păcălească pe reprezentanţii altor popoare, nefiind mai «şmecher»."Criza pe înţelesul tuturor
Într-un sătuc de câmpie a venit un investitor american, însoţit de asistentul lui. A bătut la prima uşă şi i-a spus proprietarului: Uite, eu sunt colecţionar de broscuţe. Dacă îmi aduci o broscuţă, am să îţi dau pe ea 10 euro. Ţăranul a fugit în pădurea din spatele casei şi a luat o broscuţă. I-a dat-o investitorului, şi-a luat cei 10 euro. Apoi le-a spus vecinilor despre afacere. A doua zi, fiecare ţăran s-a dus la investitor cu câte o broscuţă, pe care a vândut-o cu 10 euro. După câteva zile, investitorul le-a spus sătenilor:"De azi, pentru fiecare broscuţă am să vă plătesc câte 20 de euro." Ţăranii au dat fuga în pădure, au cules broscuţe. După alte câteva zile, acesta s-a întors în SUA presat de afaceri, lăsându-l pe asistentul lui să vină cu broscuţele după cel mult o săptămână. Înainte de a pleca, le-a spus: "Dragii mei vă promit că la întoarcere am să cumpăr de la voi broscuţele cu 60 de euro bucata." Şi a plecat, în uralele sătenilor. A doua zi, asistentul investitorului a adunat sătenii şi le-a spus: "Fraţilor, m-am gândit la o afacere. Şeful meu se va întoarce şi vă va plăti câte 60 de euro broscuţa. Dacă vreţi, vi le vând eu înapoi pentru 35 de euro bucata, iar voi le veţi vinde cu 60. Profitul vostru va fi frumuşel. Ce spuneţi?" Sătenii, s-au adunat la sfat şi au decis că o aşa afacere nu mai prind ei. Au pus mână de la mână, s-au împrumutat pe la cunoscuţi, pe la bănci şi au cumpărat broscuţele înapoi cu 35 de euro bucata. Asistentul investitorului a luat banii, a plecat în SUA, iar pe săteni nu i-a mai căutat nimeni, niciodată. Au rămas cu banii daţi, cu împrumuturi scumpe la bănci şi fără să deţină nici un activ în plus faţă de ce aveau înaintea afacerii.
Bancuri :)))
Ştire de ultima oră: situaţia financiară s-a agravat atât de mult, încât femeile sunt nevoite să se măritedin dragoste.
:))))))))))))))
Isărescu, la frizer. Tzac, tzac,tzac! Frizerul: Domnu’ guvernator, cum mai merge economia?
Isărescu: Mm, bine... Tzac, tzac, tzac!
După câteva minute... Frizerul: Domnu’ guvernator, cum mai merge economia?
Isărescu: Mm, bine...
Tzac, tzac, tzac! După câteva minute... Frizerul: Domnu’ guvernator...
Isărescu: Auzi, da’ ce mă tot întrebi?
Frizeru: Păi, când vă întreb vi se ridică părul şi îl tai mai bine!!!
:))))))))))))))
Care este definiţia optimismului?
Un bancher care calcă cinci cămăşi duminică seară.
:))))))))))))))
Nu-i aşa că se înrăutăţeşte criza creditelor? Păi, l-am împrumutat pe fratele meu cu zece lire în urmă cu două săptămâni şi acum am aflat că sunt al patrulea în topul creditorilor englezi.
:))))))))))))))
Un om intră într-o bancă şi spune: "Aş vrea să încep o mică afacere. Cum procedez?"
"Simplu", spune directorul băncii. "Cumperi una mare şi aştepţi."
:))))))))))))))
Ce spune un manager de investiţii atunci când nu mai are fonduri de administrat?
Doriţi şi cartofi prăjiţi, domnule?
:))))))))))))))
Azi am încercat să fac o retragere dintr-un bancomat, însă am primit mesajul "fonduri insuficiente". Nu ştiu dacă se referea la ei sau la mine.
:))))))))))))))
Care este diferenţa între o bancă de investiţii şi o pizza?
O pizza încă mai poate hrăni o familie cu patru membri.
:))))))))))))))
– Tată, care este diferenţa dintre prosperitate şi criză?, întreabă Bulă.
– E simplu, fiule. Prosperitate înseamnă Mercedes, şampanie, amantă. Criza înseamnă metrou, sifon, maică-ta.
:))))))))))))))
Cum afli care bancă practică dobânzile cele mai mari? Simplu: camera video care trebuie să filmeze hoţii este îndreptată către ofiţerul
de credit.
Citește pe Antena3.ro