Riscurile de finanțare ale României sunt în creștere

Riscurile de finanțare au crescut semnificativ pe fondul deteriorării pronunțate a deficitului bugetar, iar toate agențiile de rating au revizuit perspectiva de țară la negativă, subliniind îngrijorările legate de vulnerabilitățile financiare, se arată în ediția din 2026 a Atlasului Riscului de Țară realizat de Allianz Research. Presiunile inflaționiste s-au intensificat brusc în a doua jumătate a anului 2025 și se așteaptă ca inflația să rămână ridicată până la mijlocul anului 2026, reflectând impactul creșterilor recente de impozite, efectele întârziate ale liberalizării prețurilor la energie și eliminarea planificată a plafonării prețului gazelor naturale, precum și efectele reziduale ale secetei din 2024.

După o fază puternică de convergență post-aderare la UE, activitatea a încetinit brusc în 2024, creșterea PIB-ului reducându-se la +0,9%, deoarece consumul privat robust susținut de creșterea puternică a salariilor a fost puternic compensat de o contracție a investițiilor. Exporturile slabe, o creștere bruscă a importurilor și condițiile meteorologice nefavorabile care au lovit agricultura au afectat și mai mult activitatea, în timp ce adâncirea deficitelor fiscale s-a adăugat la presiunile macroeconomice

Allianz Research evaluează în acest studiu perspectivele economice, riscurile și oportunitățile din 83 de țări, reprezentând aproximativ 94% din PIB-ul global. Metodologia de evaluare a riscului de țară combină 17 indicatori pe termen scurt și 18 pe termen mediu pentru a identifica unde este probabil ca riscul de neplată să crească sau să se diminueze în următoarele 12 până la 24 de luni.

Economia lucrează la subcapacitate

Dinamica creșterii în 2025 a rămas similară cu cea din 2024, PIB-ul crescând cu aproximativ +0,9%. În ciuda consumului gospodăriilor încă solid, activitatea este constrânsă de o formare slabă de capital, o cerere externă scăzută și o incertitudine politică sporită, care au afectat încrederea și au întârziat deciziile de investiții. Prin urmare, se estimează că decalajul de producție a devenit negativ, semnalând o capacitate subutilizată în economie.

Creșterea va încetini în continuare

Se preconizează că în perioada următoare creșterea va încetini în continuare până la aproximativ +0,7% în 2026, reflectând efectul negativ al consolidării fiscale necesare care vizează abordarea deficitelor gemene în creștere, precum și dinamica productivității încă slabă. O revenire mai semnificativă se așteaptă abia în 2027, când creșterea PIB-ului ar putea accelera la aproximativ +2,0%, susținută de o poziție fiscală mai bună, o încredere sporită și o contribuție mai puternică din partea investițiilor finanțate de UE, pe măsură ce proiectele NextGenerationEU se maturizează.

Inflația va rămâne ridicată

Presiunile inflaționiste s-au intensificat brusc în a doua jumătate a anului 2025, determinate de o secvență de șocuri puternice pe partea ofertei. Inflația prețurilor de consum s-a accelerat semnificativ în trimestrul al treilea, ajungând aproape de 10% de la an la an, în urma eliminării plafoanelor prețurilor la energia electrică în iulie și a implementării unor măsuri fiscale în august, inclusiv creșteri ale TVA-ului și accizelor. Aceste șocuri s-au suprapus cu o creștere încă ridicată a costului unitar al forței de muncă, în special în producția alimentară și serviciile de piață, amplificând efectele de runda a doua prin prețurile de producție. Privind în perspectivă, se așteaptă ca inflația să rămână ridicată până la mijlocul anului 2026, reflectând impactul persistent al creșterilor recente de impozite, efectele întârziate ale liberalizării anterioare a prețurilor la energie și eliminarea planificată a plafonării prețului gazelor naturale, alături de efectele reziduale ale secetei din 2024. Pe măsură ce acești factori se estompează treptat și pe măsură ce presiunile asupra cererii se diminuează pe fondul unui decalaj negativ al producției, inflația

ar trebui să decelereze mai semnificativ. Se așteaptă ca inflația să rămână ridicată, la aproximativ 7,0% în 2026, și să scadă la aproximativ 3,2% în 2027.

Presiunea creșterii pensiilor și salariilor în sectorul public

Riscurile de finanțare ale României au crescut semnificativ pe fondul unei deteriorări pronunțate atât a soldului public, cât și a celui extern, ceea ce a dus la o poziție de deficit dublu în creștere. Deficitul fiscal a crescut brusc la 8,7% din PIB în 2024, determinat de creșteri mari ale pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și de cheltuieli sporite legate de alegeri. În același timp, deficitul de cont curent s-a mărit la 8,2% din PIB, reflectând o creștere puternică a importurilor, o performanță slabă a exporturilor și o deteriorare a competitivității costurilor. Prin urmare, poziția externă a României este evaluată ca fiind substanțial mai slabă decât cea sugerată de Guvern. În ciuda menținerii unui rating de credit suveran de grad investițional, toate agențiile majore de rating au revizuit perspectiva la negativă, subliniind îngrijorările legate de sustenabilitatea fiscală și vulnerabilitățile financiare. Deficitul de cont curent în creștere a fost finanțat din ce în ce mai mult prin fluxuri generatoare de datorie, investițiile de portofoliu și alte investiții reprezentând mai mult de două treimi din finanțarea externă, crescând expunerea la schimbările sentimentului global de risc. Autoritățile au adoptat un pachet considerabil de reforme fiscale, care vizează restabilirea echilibrului fiscal și extern, inclusiv creșteri de impozite și reducere de cheltuieli. Cu toate acestea, riscurile de finanțare rămân ridicate din cauza deficitelor mari, creșterea datoriei publice și absorbția lentă a fondurilor UE. Capacitatea administrativă slabă și blocajele în achiziții continuă să afecteze execuția investițiilor. Per total, riscurile de finanțare ale României sunt ridicate. 

Riscuri structurale pentru mediul de afaceri 

Mediul de afaceri este în general adecvat, deși persistă puncte slabe. Sondajele anuale ale Institutului Băncii Mondiale privind Indicatorii de Guvernanță la Nivel Mondial sugerează că responsabilii cu reglementarea diverselor domenii și ai domeniului juridic sunt, în general, favorabili afacerilor, în timp ce persistă deficiențe în ceea ce privește corupția percepută. Indexul Libertății Economice 2025 al Fundației Heritage clasează România pe locul 51 din peste 180 de economii, reflectând scoruri puternice la drepturile de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială și libertatea investițiilor. Cu toate acestea, persistă deficiențe în ceea ce privește integritatea guvernului și sănătatea fiscală. În Indexul de Sustenabilitate a Mediului, calculat de Allianz, România se clasează pe locul 54 din 210 economii, reflectând scoruri favorabile pentru consumul de energie și emisiile de CO₂ raportate la PIB, precum și stresul hidric. În același timp, persistă decalaje structurale în ceea ce privește producția de energie electrică din surse regenerabile, ratele de reciclare și rezistența la evenimentele climatice, ceea ce ar putea afecta competitivitatea pe termen lung și atractivitatea investițiilor.

Riscuri politice

România a cunoscut o perioadă de volatilitate politică sporită în 2024-2025, marcată de un ciclu electoral prezidențial neobișnuit de controversat. Rezolvarea disputei electorale și formarea unei noi coaliții de guvernare la mijlocul anului 2025 au contribuit la refacerea stabilității politice pe termen scurt și la reducerea incertitudinii politice imediate. Cu toate acestea, episodul a evidențiat polarizarea societală persistentă, scăderea încrederii în instituții și atractivitatea crescândă a forțelor antisistem. Deși instituțiile democratice s-au dovedit rezistente, riscurile politice rămân, în special în ceea ce privește implementarea reformelor, coeziunea coaliției și sprijinul public pentru consolidarea fiscală. Per total, mediul politic pe termen scurt este mai stabil, dar riscurile pe termen mediu legate de guvernare și fragmentarea socială persistă.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Citește pe Antena3.ro

Gunoaiele aruncate în Canada în 1960 au ajuns acum pe o plajă din Scoția: „Este copleșitor”