România blocajelor economice

2009 a fost anul blocajelor pentru România: blocarea creditării, a privatizării, a justiţiei în timpul grevei magistraţilor, a pieţei imobiliare, a listărilor la bursă sau a constituirii giganţilor energetici de stat, a restituirii TVA către exportatori sau a plăţii de către stat a facturilor pentru lucrările comandate. Majoritatea acestor blocaje sau efectele lor vor continua şi în 2010 cu consecinţe nefaste pentru economie.

Iniţial, în primele luni ale anului trecut politicienii spuneau despre împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi celelalte organisme financiare că este "o centură de siguranţă" pentru economia României. După care s-a ajuns la ideea că se iau cei 20 de miliarde de euro pentru deblocarea creditării şi lucrări în infrastructură. Dar banii au sosit în două tranşe şi nici creditarea nu s-a deblocat şi nici infrastructura nu a înregistrat vreun succes notabil.

LIPSA CREDITELOR
Afaceriştii şi companiile din mediul privat s-au plâns tot timpul anului trecut de lipsa finanţării economiei din partea băncilor şi de costurile prea mari ale creditării. Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a declarat în nenumărate rânduri în 2009 că băncile nu pot ieftini creditele pentru micile companii, deoarece au oferit dobânzi prea mari la depozite şi până nu expiră perioada de acordare a acestora, nu pot fi reduse.

La începutul lunii noiembrie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, urechea şi el băncile cu ocazia prezentării Raportului asupra inflaţiei. "Dobânzile la credite au rămas mult mai ridicate faţă de dobânda- cheie a BNR. La creditele în lei, normal ar fi să fie cu 1-2-3 procente, nu vreau să dau cifre exacte pentru că nu e rolul nostru acesta, dar cu câteva procente mici peste 8%, cât este rata de dobandă de politică monetară.

De asemenea, rata de dobândă la depozite ar trebui să fie uşor sub 8%. Din păcate nu suntem aici şi nu putem acţiona decât cu instrumente de piaţă", spunea atunci Mugur Isărescu. În urmă cu câteva zile, BNR a redus iar rata dobânzii de politică monetară de la 8% la 7,5%, dar reacţia băncilor se lasă încă aşteptată.

STATUL NU ÎŞI VINDE OBLIGAŢIUNILE
Tot 2009 a fost şi anul în care Trezoreria şi băncile au dus un adevărat război pentru dobânda la titlurile de stat pe care Ministerul Finanţelor le vindea băncilor pentru a obţine banii necesari pentru acoperirea deficitului. Au existat anumite licitaţii când statul nu şi-a putut vinde obligaţiunile, deoarece oferea o dobândă considerată prea mică de bănci. Un astfel de moment a fost în data de 3 august, când Finanţele au vândut certificate de trezorerie cu scadenţă la un an în valoare de 97,25 milioane de lei, respectiv 8,1% din valoarea care fusese programată, de 1,2 miliarde de lei, la un randament de 10,75%.

Băncile au cerut constant anul trecut peste 11% dobânzi. Situaţia s-a remediat anul acesta, Ministerul Finanţelor reuşind să supra-subscrie emisiunea de obligaţiuni la o dobândă de 9,5%.

VICTIMELE FISCULUI
Exportatorii români s-au plâns tot timpul anului 2009 de comportamentul statului care are pretenţia de a-i fi plătite taxele la timp, dar nu îşi restituie propriile obligaţii. În luna decembrie, deconturile de TVA erau de 1,588 miliarde de lei, mai mici cu 1,79 miliarde de lei faţă de luna noiembrie.

Printre victimele celebre ale Fiscului se află rafinăria Steaua Română, ai cărei lucrători au ieşit în stradă la începutul lui 2009, deoarece societatea era blocată de nerestituirea de TVA de către stat. La finele anului, rafinăria a câştigat procesul în justiţie, iar datoria de 10 milioane de lei a fost recuperată. "90% dintre falimente vin din sechestrele puse de stat", declara în februarie Constantin Niţă, ministrul IMM-urilor.

El preciza că lipsa creditării din partea băncilor face ca o mare parte din firme să nu dispună de bani pentru plata taxelor. "Statul declară falimentele prin intermediul administraţiilor fiscale şi trebuie să vedem cum putem să temperăm această activitate", a mai spus ministrul.

Blocajul s-a adâncit şi în cazul firmelor care operază pe piaţa internă, multe dintre ele fiind în situaţia de a nu încasa facturile emise, dar de a fi datoare statului cu TVA. Deşi pentru deblocarea situaţiei s-a propus plata TVA la încasarea facturilor, totul a rămas la nivel de discuţie, iar blocajul din economie s-a adâncit o dată cu trecerea timpului.

 

Datorii pentru lucrări în infrastructură
Dar statul a mai avut şi alt fel de restanţe: cele pentru lucrările comandate, dar neplătite. La 24 noiembrie, constructorii de drumuri şi autostrăzi dinRomânia aveau de încasat 1,5 miliarde de lei de la stat. În 4 septembrie 2009, Ecaterina Adronescu, ministrul Educaţiei, preciza că în acel moment instituţia pe care o conduce avea datorii de un miliard de euro către constructorii care au reparat şcolile. Ea spunea că există 4.300 de şantiere în tot sistemul.

 

Înţepenite la Registrul Comerţului
Greva magistraţilor de anul trecut a afectat grav activitatea de la Registrul Comerţului Bucureşti şi Ilfov, companiile primind ca date de înregistrare a schimbărilor de acţionariat termene în septembrie şi octombrie 2010. După ce protestul magistraţilor s-a încheiat, blocajul a continuat. O soluţie este aşteptată în acest an.