Ruşii şi americanii vor să construiască Cernavodă 3 şi 4

Mai multe companii şi consorţii străine vor să participe la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, o afacere de 4 miliarde de euro cu termen de predare în 2017. Asta în timp ce alte companii vor să iasă din afacere CEZ luându-şi deja bagajele din proiect, iar RWE a renunţat în proporţie de 90%.

EnergoNuclear, controlată de statul român, a primit trei scrisori de in­tenţie, una din partea ruşilor de la Atomtechnoprom, în consorţiu cu alte patru companii din această ţară; una din partea americanilor de la Bechtel International şi alta de la un alt consorţiu, format din Lavalin Nu­clear, Ansaldo Nucleare şi El­comex.  Atomtechnoprom este o societate închisă pe acţiuni care proiec­tează şi livrează echipamente pentru staţiile nucleare din Federaţia Rusă. Celelalte companii din con­sor­ţiu sunt Concert Titan-2, Injtrans­stroy Corporation, Mostovik, Pro­duction and Scientific Union – Electrotechnic Company Saint Petersburg.

Ansaldo Nucleare a realizat împreună cu AECL Canada lucrările la reactorul 2. Lucrările au fost contractate în 2003, iar unitatea a intrat în funcţiune în 2007. Elcomex a fost deţinută de omul de afaceri Ion Grecu, care a vândut 80% din acţiuni către compania elveţiană Repower. Firma avea în acel an venituri de 296,5 milioane de lei şi un profit net de 1,9 milioane de lei, potrivit ra­por­tă­rilor de la Re­gis­trul Co­merţului. Prin preluarea Elcomex EN, Re­power vrea să apro­vizioneze cu energie clienţi finali de pe segmentul IMM-urilor din România, cu un consum individual de 0,5-20 GWh anual. Valoarea tranzacţiei nu a fost men­ţionată.

În 2009, traderul El­comex a vândut 1 TWh, circa 6% din piaţa românească. La­valin Nuclear este o firmă de ingine­rie înfiinţată în 1911, cu sediul în Mon­treal, Canada. Bechtel este cons­tructorul Au­to­străzii Transilvania. Construcţia a în­ceput în 2004, în baza unui contract cu o valoare de 2,2 mi­liar­de de euro acordat Bechtel. Lu­cră­rile au fost oprite în 2005, când au­torităţile au început re­ana­li­zarea contractelor încheiate de gu­ver­narea precedentă. Ca urmare a sis­tării, termenul de finalizare a autostrăzii, stabilit iniţial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an. Compania reali­zează lucrările de la autostradă prin subcontractori şi a fost în centrul unor scandaluri în ultimii ani, din cau­za preţului mare la care s-a ajuns şi a calităţii.

Statul român deţine 60,15% din EnergoNuclear, prin Nuclearelectrica. Ceilalţi acţionari sunt RWE (Germania), Enel (Italia) şi GDF SUEZ (Franţa), fiecare având câte 9,15% din titluri, în timp ce ArcelorMittal România şi Iberdrola (Spania) deţin câte 6,2% din acţiuni. Cele două uni­tăţi nucleare vor cumula apro­xima­tiv 1.400 MW. Primele două uni­tăţi ale centralei produc 17% din totalul din România. Autorităţile vor să renegocieze cu investitorii străini parti­ci­paţia, după ce au rămas fără bani. Din cele 4 miliarde de euro, cât este es­timată construcţia, Nuclearelectrica trebuie să pluseze mai mult de 2,4 miliarde de euro.