Scumpiri fără precedent, agravate de „specificul românesc”

În plină criză, totul se scumpește în lume, iar mâncarea nu putea lipsi din acest carusel. Indicele global al preţurilor produselor alimentare a continuat să crească şi în octombrie, pentru a treia lună consecutiv, atingând un nou vârf al ultimilor 10 ani, potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie. Efectul scumpirii materiilor prime, inclusiv a energiei, gazelor și carburanților, a lovit puternic în prețul mâncării, mai ales într-o țară precum România, care este dependentă de importurile alimentare. Cele mai mari majorări ale prețurilor fuseseră consemnate la sfârșitul lunii septembrie la uleiul comestibil (21,2%), la carnea de peşte (6,1%), la brânză (5,2%) și pâine (4,8%), iar specialiștii din industria alimentară spun că aceste scumpiri vor continua. „Până când și cât de mult?” sunt întrebări la care nimeni nu are acum niciun răspuns.

Mâncarea în România devine pe zi ce trece tot mai scumpă. De exemplu, dacă vorbim despre cel mai comercializat produs, pâinea, motivele sunt multiple, spun producătorii. De la scumpirea gazelor și a carburanților, la scumpirea cerealelor și a făinii, toate au influențat prețul pâinii. Situația nu arată deloc bine, iar sectorul de panificație a fost cel mai lovit din toată industria alimentară, pentru că aici producția este dependentă atât de prețul utilităților, care au crescut foarte mult, cât și de prețul grâului, care, de asemenea, a crescut foarte mult. „Cu toate acestea, prețul pâinii populare, cunoscuta franzelă, a crescut până acum cu mai puțin de 10%, dar în perioada următoare va urma o scumpire cu peste 10%, pentru că influența prețurilor la utilități și la  materia primă este foarte mare. Vreau să vă spun că 70% din costuri sunt acum mai mari cu 65% decât erau în urmă cu cinci luni”, spune Aurel Popescu, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (Rompan).  În aceste condiții, cu siguranță vor apărea și falimente în rândul celor câteva mii de mici brutari. „Cei mici nu vor putea face față și vor fi nevoiți să pună lacătul. Situația este destul de complicată și, dacă nu vom primi un ajutor din partea statului, și mă refer aici mai ales în ceea ce privește prețul utilităților, situația va deveni și mai gravă”, potrivit președintelui Rompan. 

Dependența de importuri este tot mai mare

Una din marile probleme ale industriei alimentare românești este că nu poate prelucra prea mult. Așa se face că trimitem mari cantități de cereale la export, iar înapoi aducem produse finite. Deficitul comercial cu produse agroalimentare a depășit în primul semestru al acestui an 1,27 miliarde de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut acesta a fost de 971,88 de milioane de euro. Cifrele nu arată deloc bine, iar explozia importurilor vine după ce anul 2020 l-am încheiat cu un deficit de două miliarde de euro. Vedetele exporturilor au fost porumbul, grâul și semințele de floarea-soarelui, materii prime care astăzi se scumpesc peste tot în lume. Degradarea balanţei comerciale cu produse agroalimentare a României a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potenţial sistemic, arăta în vara anului trecut o amplă analiză realizată de Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), din cadrul Băncii Naţionale. Totodată, România produce pentru piaţa internă şi externă bunuri agroalimentare cu valoare adăugată scăzută şi importă produse cu valoare adăugată mai ridicată. Drept urmare, România a ajuns să se hrănească în mare parte din importuri, iar din acest motiv, deficitul comercial cu produse alimentare s-a dublat în ultimii ani, mai arăta analiza citată.

Probleme cu pâinea, peste tot în lume

De exemplu, lângă noi, Ungaria se confruntă cu o lipsă a făinii. Companiile de morărit au anunţat scumpiri de 40%, iar producătorii de pâine vor crește preţurile cu peste 10%. Probleme asemănătoare au multe alte economii din diverse părţi ale lumii. Preţurile grâului cresc peste tot în lume, atingând valori record în Europa şi ducând la scumpirea pâinii. 

„Pe fondul problemelor apărute în ultimii aproape doi ani, seceta, pandemia de Covid 19 și creșterea prețurilor la utilități, România, deși are un potențial agricol foarte mare și ar putea asigura materia primă pentru industria alimentară, a fost prinsă din nou nepregătită. Exportul de materie primă în absența unei  industrii alimentare puternice care să creeze plus valoare și să asigure locuri de muncă dezechilibrează de ani de zile balanța comercială. La începutul anului viitor trebuie să ne așteptăm la o creștere a importurilor de produse alimentare, dar și la noi creșteri de prețuri. Scumpirile vor avea efecte negative asupra românilor, având în vedere că circa 60% dintre ei sunt plătiți cu salariul minim pe economie sau foarte puțin peste. Nici un guvern nu a încercat, cu adevărat, să-i convingă pe micii fermieri să se asocieze, astfel încât produsele lor să ajungă în magazine și astfel să limităm importurile. În loc să mâncăm produse de calitate și mai ieftine, continuăm să mâncăm produse scumpe și cu termen de valabilitate de jumătate de an”. 

Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA

New York renunță la celebra felie de pizza de un dolar

Pe fondul scumpirilor la ingredinte, New York-ul va renunța la una dintre cele mai reprezentative produse ale sale, felia de pizza de un dolar. La actualul preț, oferta nu mai este sustenabilă pentru comercianți. „Inflația afectează fiecare ingredient, tot ceea ce folosim. Făina, brânza, roșiile, mănușile, hârtia, farfuriile, șervețelele, toate s-au scumpit. Preţurile unora din materiile prime au crescut într-un an şi cu 200%”, titra recent The New York Post, iar de exemplu, usturoiul s-a scumpit cu 400%.