Strategia Energetică a României va fi lansată în dezbatere publică după alegeri, pentru ca documentul să nu fie utilizat în scopuri electorale, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. „Am finalizat jumătate, adică două din cele patru capitole ale strategiei, dar o să aşteptăm până după alegeri să avem discuţii serioase, fără implicaţii politice. Nu vreau să ne batem joc de munca experţilor sau să avem un document uitat într-un sertar”, a spus Nicolescu. El a adăugat că obiectivul principal din strategie vizează asigurarea securităţii energetice a României. „România are şansa ca, în 2020, să fie a doua ţară, după Danemarca, ce va produce mai multe resurse de energie primară decât vă consuma. Acest lucru îi va conferi ţării noastre un rol strategic regional”, a afirmat ministrul. Potrivit acestuia, al doilea obiectiv important al strategiei este asigurarea unor preţuri competitive la energie. Nicolescu a amintit că PIB-ul ţării depinde în proporţie de 30% de producţia industrială, spre deosebire de media europeană, care este de 18%.
"Astfel că este vital pentru noi să generăm preţuri competitive pentru industria şi economia românească", a susţinut Răzvan Nicolescu. Al treilea obiectiv menţionat de şeful de la Energie este cel legat de protecţia mediului. "Mă voi implica personal în ceea ce priveşte sectorul de energie regenerabilă. Am creat un grup de lucru, unde am adus la aceeaşi masă reprezentanţii companiilor, ai consumatorilor şi ai instituţiilor de finanţare. Se conturează un scenariu, dar să vedem ce vom face", a precizat el.
Noul calendar pentru liberalizare, stabilit anul acesta
De asemenea, până la sfârşitul anului, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), împreună cu Guvernul, va stabili noul calendar de liberalizare a preţurilor pentru populaţie. "La gaze naturale, modificarea legii a introdus o altă dată pentru finalizarea dereglementării preţurilor, până în 2021. Ceea ce înseamnă că va trebui să impunem un alt calendar. Acest calendar va fi luat în discuţie la sfârşitul anului, o să îl stabilim împreună cu Guvernul. Ne gândim să stabilim praguri de consum, iar depăşirea acestor praguri să fie preluată din zona concurenţială", a declarat Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE. La rândul său, vicepreşedintele instituţiei, Emil Calotă, susţine că în noul calendar de liberalizare trebuie introduse, obligatoriu, termocentralele care au în spatele lor SACET-uri (Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică - n.r.). "S-au uitat termocentralele care au în spate SACET-uri (...) Eu cred că în acest calendar trebuie, de urgenţă, introduse aceste termocentrale, pentru că altcumva, termocentralele care vor achiziţiona gaze de la 1 ianuarie 2015 din piaţa concurenţială vor avea efectiv blocaje de natură economico-financiară în funcţionarea lor. Ele trebuie cuplate, aşa cum a fost până la momentul 31 decembrie 2014, cel puţin până la momentul în care vom avea pentru termoficarea urbană nişte soluţii solide", a explicat Calotă. Liberalizarea totală a pieţei gazelor naturale, inclusiv pentru consumatorii casnici, era prevăzută pentru 31 decembrie 2018. Recent, însă, Parlamentul a votat prelungirea acestui termen cu doi ani şi jumătate.
Distribuitorii energiei electrice iau “partea leului”
Deşi preţul de producţie pentru energia electrică a scăzut cu circa 40% din 2008 pănă în prezent, ajungând de la 50,5 euro pe MWh, în 2008, la 31,5 euro pe MWh, în 2014, această scădere nu a fost simţită nici de consumatori nici de producători, pentru că distribuitorii au luat "partea leului", a declarat preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu. El a reclamat şi atitudinea furnizorilor de energie faţă de consumatorul casnic. "Consumatorul casnic, dacă îndrăzneşte să-şi schimbe furnizorul, ceea ce ne dorim cu toţii, este penalizat de la simplu la dublu. Aşa că se întoarce în zona captivă şi nu mai face un pas", a adăugat Iancu.