Rezolvarea crizei din zona euro va fi subiectul principal dezbatut de liderii statelor membre, la summitul care va avea loc, astazi, la Bruxelles. Sefii de stat si de guvern din UE vor incerca sa puna la punct instrumente financiare de salvare viabile, dar si reguli fiscale mai stricte pentru toate statele din uniune.
Schimbarea Tratatului UE, sanctiuni impotriva statelor laxiste, majorarea fondului de salvare a zonei euro, posibil chiar prin emiterea de euroobligatiuni, sunt principalele mize ale summitului european de joi si vineri de la Bruxelles, pe masa negocierilor sau in culise, relateaza AFP, citata de Agerpres.
Principalul obiectiv este intarirea guvernantei zonei euro, prin inasprirea disciplinei bugetare comune, prevedere care ar urma sa fie introdusa in Tratatul UE modificat in consecinta. Aceasta ar insemna aplicarea de "sanctiuni automate" si "imediate" statelor din zona euro care isi scapa deficitele de sub control. Acordul analizat ar impune de asemenea o regula de aur care ar obliga cele 17 state membre ale zonei euro sa inscrie in constitutie obiectivul de revenire la echilibru bugetar, cu verificarea Curtii Europene de Justitie.
Schimbarea Tratatului UE este o prioritate a Germaniei. Presedintele UE, Herman Van Rompuy, si presedintele CE, Jose Manuel Barroso, propun un demers in doi pasi care ar implica toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar. Preocuparea lor este de a evita ca Berlinul si Parisul sa privilegieze un acord separat al zonei euro, mai rapid si mai usor de concretizat.
Cei doi lideri europeni vor sa inceapa printr-o procedura simpla si rapida - de doua sau trei luni -, care sa necesite numai un acord al sefilor de stat si de guvern din UE, fara ratificarea in cele 27 de parlamente nationale. Insa aceasta nu ar mai permite aplicarea automata de sanctiuni.
Intr-o a doua etapa, dupa un interval de doi ani, restul masurilor ar urma sa fie adoptate printr-o procedura mai dificila, care ar necesita o ratificare, complicata si riscanta. Germania prefera o procedura dificila imediat, considerand prima cale insuficienta.
In schimbul unei puternice intariri a disciplinei bugetare, Van Rompuy si Barroso vor sa deschida "posibilitatea, cu perspectiva pe termen lung, de a evolua spre o punere in comun a datoriei", printr-un sistem de euroobligatiuni. Unele tari insista pentru a fi prevazuta in prezent o baza juridica in acest sens in Tratatul UE. Insa Germania refuza sa ia in considerare aceasta optiune pentru moment, iar Franta s-a raliat acestei pozitii. Aceasta are prin urmare putine sanse sa fie mentinuta la final.
Intarirea "zidului de protectie" impotriva raspandirii crizei datoriilor este o alta miza majora a summitului, deoarece este singurul mijloc de a linisti pietele pe termen scurt. Acordul franco-german prevede devansarea cu un an a intrarii in vigoare a Mecanismului European de Solidaritate, care urmeaza sa inlocuiasca permanent Instrumentul European de Stabilitate Financiara, care dispune in prezent de circa 250 de miliarde de euro.
Toate tarile sunt de acord ca pentru intarirea disciplinei bugetare trebuie sa convinga BCE sa se implice mai mult in ajutorarea tarilor fragile, precum Italia, prin achizitii masive de datorii pe piete pentru a duce la o scadere a ratei dobanzii. Presedintele BCE, Mario Draghi, a transmis un semnal in acest sens, impunand insa conditia ca zona euro sa adopte un nou "pact bugetar".