TRANSFER - Vârful crizei economice se mută în Europa

După aprobarea Planului de salvare de 700 de miliarde de dolari de autorităţile americane, toată atenţia lumii s-a mu­tat în Europa, unde replicile cutremurului financiar din SUA au lovit cu vio­len­ţă, iar problemele se acutizează.

După aprobarea Planului de salvare de 700 de miliarde de dolari de autorităţile americane, toată atenţia lumii s-a mu­tat în Europa, unde replicile cutremurului financiar din SUA au lovit cu vio­len­ţă, iar problemele se acutizează.

"Liderii europeni oferă vorbe dar nu şi acţiune împotriva crizei" ti­trea­ză Forbes, după ce la summitul dintre Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia, conducătorii s-au dezis de în­fii­n­ţarea fondului de 300 de miliarde de euro pentru ajutorarea sectorului financiar cu probleme. Însuşi Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, ţara care venise cu propunerea, a negat că ar fi dorit existenţa acestui fond, plan care din start a fost respins de Germania. Nemţii doreau acţionarea în funcţie de caz, iar ideea fondului de 300 de miliarde de euro a fost respinsă atât de Jean Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), cât şi de Jean Claude Junker, şeful Eurogroup, organizaţia miniştrilor de finanţe din zona euro. În schimb, constituirea sa era susţinută de Olanda.

Deficitul nu e o problemă

Cei patru lideri au mai spus că regulile UE ca deficitul să nu depăşească 3% din produsul intern brut (PIB) prevăd ca circumstanţele excepţionale să fie luate în calcul la aplicare, iar acum acestea există din cauza crizei. Precizarea a fost făcută deoarece statele vestice ar putea trece de limita de 3% în cazul deficitului din cauza naţionalizărilor de bănci sau chiar din cauza înrăutăţirii situaţiei economice. Angela Merkel, cancelarul german, a mai trimis o săgeată către SUA declarând că cei care au cauzat criza trebuie să ajute la rezolvarea ei. Gordon Brown, premierul britanic a spus şi el că nici o bancă mare nu va fi lăsată să falimenteze.

Cu banii altuia

În disperare, cei patru lideri au cerut Băncii Europene de Investiţii (BEI) braţul pu­blic de creditare al UE să acorde pentru firmele mici 30 de miliarde de euro îm­prumuturi, deoarece acestea sunt presate din cauza crizei. În schimb, George Bush a anunţat că oricum efectele Pla­nu­lui se vor resimţi în timp şi nu deodată. Produ­că­torii auto din Europa au cerut şi ei cre­di­te ieftine în valoare de 40 de mi­liarde de euro pentru vehicule care să protejeze mediul, după ce Congresul SUA a aprobat un program de 25 mi­liarde de dolari pentru Ge­ne­ral Motors, Ford şi Chrysler pentru a dez­volta vehicule cu un consum mic şi ne­poluante, scrie Financial Times. Între timp, Citigroup a obţinut blocarea în ins­tanţă a vânzării Wachovia către Wells Fargo, care oferea 15,1 miliarde de dolari, în timp ce oferta Citigroup era de 2,1 mi­liarde de dolari şi sprijinită de FED.

Germania, lovită

Viitorul băncii germane Hypo Real Estate este în dubiu după ce băncile care se constituiseră într-un consorţiu care să acorde companiei un împrumut de 35 de miliarde de euro garantat de stat au decis să se retragă din înţelegere. "Ne luptăm pentru existenţa viitoare a companiei", a declarat Hans Obermeier, purtător de cuvânt al băncii din München în timp ce un purtător de cuvânt al ministerului german de finanţe a completat că speră "că toţi cei implicaţi sunt conştienţi de responsabilitatea lor". Dintre băncile ce s-au retras se află Deutsche Bank şi Commerzbank. Şi bancile italiane Intessa San Paolo şi Unicredit au probleme, după ce acţiunile lor au fost suspendate de la tranzacţionare săptămâna trecută din cauza scăderilor abrupte. Titlurile Unicredit au scăzut 25% în doar două şedinţe sau 53% în tot anul. Ieri a avut loc o reuniune extraordinară a consiliului de administraţie pentru a discuta majorarea capitalului social.

Probleme la garanţii

Anunţul Irlandei de a garanta toate de­po­zitele constituite în băncile sale, cifrate acum o săptămână la 400 de miliarde de euro, a adus alte probleme în cadrul sec­to­rului financiar european după ce deponenţii din Marea Britanie au invadat ghi­şe­ele băncilor engleze pentru a scoate ba­nii de teama pierderii în caz de faliment şi a-i transfera în statul vecin. Îngrijora­rea vine deoarece retragerile masive ar pu­tea duce la scăderi şi mai mari pe bur­se ale acţiunilor băncilor britanice, şi aşa foarte lovite de criza financiară din cauza expunerii pe piaţa americană. În acelaşi timp cu summitul, guvernele Belgiei şi Luxemburgului se fac luntre şi punte pentru a găsi cumpărători pentru filialele For­tis din aceste state şi pentru a putea garanta depunerile şi pentru a salva cele 45.000 de slujbe aflate în pericol. Cele do­uă state, împreună cu Olanda, au injectat săptămâna trecută 11,2 miliarde de euro. Aceasta din urmă a naţionalizat activele Fortis, până acum un an fosta ABN AMRO Olanda, pentru 16,8 miliarde de euro.