Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De peste 20 de ani se vorbește despre „fabricile de diplome” în care s-au transformat multe facultăți din România. Piața forței de muncă acuză sistemul de educație de lipsă totală de orientare și de adaptare la cerințele actuale. Școala în sistem dual a cucerit, astfel, teren important, în ultimii opt ani, iar în viitorul apropiat s-ar putea generaliza, pentru că face exact legătura de care era nevoie, între angajator și angajatul format pentru meseria pe care o va presta, cu practica la locul de muncă. Deși au fost nemulțumiți mulți reprezentanți ai pieței forței de muncă, în primii ani de învățământ liceal dual, toți au avut de învățat din experiență, iar acum se cere și învățământ universitar dual.
Elevii de clasa a opta au din ce în ce mai multe oferte de a merge mai departe, către învătământul liceal dual. Pe piața românească deja se simte penuria de sudori, tâmplari, lăcătuși, mecanici, instalatori și de alte meserii căutate foarte mult și pe piața internațională. Astfel, orientarea către forma de învățământ liceal dual devine o necesitate, atât pentru elevii care doresc să-și găsească un loc de muncă imediat după absolvirea liceului sau chiar în timpul școlii, cât și pentru angajatorii care au nevoie de forță de muncă. Sistemul are mari șanse să funcționeze bine, de acum înainte, și pentru că rezolvă una dintre problemele cele mai grave ale Educației: abandonul școlar. Fiind în sistem dual și cu beneficii imediate pentru elevi, este mai puțin probabil ca școala să fie abandonată.
Nevoia de bacalaureat diferențiat
Citește pe Antena3.ro
Chiar dacă s-a dezbătut mult timp forma de bacalaureat diferențiat pentru fiecare categorie de studii liceale, astfel încât să nu fie nici prea exigentă, nici discriminatorie, s-a ajuns la concluzia că este nevoie de preluarea sistemului german, care deja dă rezultate foarte bune în mai multe țări: un bacalaureat profesional pentru cei care vor să facă liceul învățând în același timp o meserie, cu acces direct la piața forței de muncă, iar pentru cei care se orientează de la început spre studiile universitare, un bacalaureat care să le asigure accesul la admitere. Dar sistemul ar trebui să funcționeze astfel încât și cei care aleg învățământul dual profesional să poată, după un timp, să facă un pas mai departe, susținând examene de echivalare și forma mai complicată de bacalaureat, pentru a putea intra în sistemul de studii universitare, dacă vor. „În Germania funcționează acest sistem de mulți ani. Tinerii știu exact ce vor de la viață și pot alege o meserie, pentru a deveni independenți, prin angajare, iar după câțiva ani pot da alte examene și pot face o facultate. Dar în primul rând se asigură că pot intra în producție, că se pot angaja, că se pot susține singuri”, explică un angajator român care participă la sistemul dual.
Exemple de succes în România
Învăţământul profesional dual, cu durata de doi ani, a fost introdus în sistemul de educaţie din România în anul 2012, de fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu. Şcoala Profesională Germană Kronstadt, de la Braşov, înfiinţată în 2013, a anunţat o rată de angajare de peste 90% în rândul primei generaţii de absolvenţi în sistem dual, fiind prima instituţie de acest tip din România. Un nou proiect a fost demarat, în anul 2016, la Cluj, unde mai multe companii austriece şi ambasada Austriei au înfiinţat Şcoala Tehnică Austriacă din România. Învăţământul profesional dual a fost introdus numai în şcolile unde a existat un contract cu o firmă la care elevii au făcut practică, având apoi prioritate la angajare.
Contract de muncă obligatoriu
Unul dintre elementele specifice acestui tip de educaţie este faptul că se organizează în baza unui contract de muncă încheiat între agentul economic şi fiecare elev în parte. Învăţământul dual oferă absolvenţilor posibilitatea de a intra pe piaţa muncii şi, în acelaşi timp, de a continua pregătirea profesională la un nivel superior de calificare. De asemenea, oferă posibilitatea de a se continua pregătirea absolvenţilor din seriile anterioare care au părăsit sistemul de educaţie după absolvirea învăţământului obligatoriu, de zece clase, fără să-şi finalizeze pregătirea cu o calificare sau fără competenţe care să le ofere oportunităţi de angajare. Altfel spus, este o ofertă de continuare a studiilor și de câștiguri garantate prin angajare directă, pentru cei care au abandonat școala și care aveau șanse minime de a mai continua și absolvi studiile liceale. Pe traiectoria profesională care putea să ofere numai posibilitatea nivelului trei de calificare, adică muncitor calificat, în anul 2016 s-au mai adăugat două „etaje”: nivelul de calificare 4 (tehnician) şi nivelul de calificare 5 (tehnician specialist).
Anul acesta s-au înmulțit ofertele de învățământ liceal profesional dual, în contextul actual al pandemiei. România nu mai acecptă decât 25.000 de muncitori străini, din spațiul extracomunitar, cu 5.000 mai puțini decât anul trecut, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de forță de muncă autohtonă.
