Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe fondul crizei economice, programul săptămânal de lucru al unui angajat cu normă întreagă din România s-a redus în al doilea trimestru al anului cu circa 20 de minute comparativ cu perioada similară din 2008, în timp ce în UE timpul de lucru a scăzut cu peste 40 de minute.
"Angajatorii pot recurge (în perioade de criză economică n.r.) la măsuri precum trecerea la sistemul de lucru cu jumătate de normă sau reducerea numărului de ore de lucru, pentru a evita concedierile, protejând capitalul uman. În unele state, aceste măsuri au fost facilitate de implementarea unor programe prin care guvernele îşi asumă o parte din cheltuielile legate de reducerea programului de lucru sau trecerea la sistemul cu jumătate de normă", se arată în studiul "Impactul crizei asupra angajaţilor", realizat de Eurostat.
În UE, programul săptămânal de lucru al angajaţilor cu normă întreagă a fost majorat doar în Luxemburg (o oră) şi Letonia (circa şase minute). Ungaria a fost singurul stat în care numărul mediu de ore de muncă pe săptămână s-a menţinut în al doilea trimestru la nivelul perioadei aprilie-iunie 2008 (40,6 ore). Cele mai mari reduceri ale programului săptămânal de muncă au fost observate în Estonia (o oră şi 30 de minute), Austria, Slovacia şi Finlanda.
În România, programul de lucru este de 41,1 de ore pe săptămână, comparativ cu media UE de 40,3 ore. Ţara noastră se plasează pe locul cinci în Uniune din punct de vedere al numărului de ore de lucru pe săptămână ale unui angajat, primele locuri fiind ocupate de Grecia (42 de ore de lucru pe săptămână), Cehia (41,6 ore), Austria (41,5 ore) şi Polonia (41,4 ore), pe ultimele situându-se Finlanda (37,8 ore), Danemarca (38 ore), Suedia (38,1 ore) şi Franţa (38,3 ore).
Ponderea numărului de posturi cu jumătate de normă în totalul locurilor de muncă din România a fost de 10% în al doilea trimestru, în scădere cu 0,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, potrivit datelor Eurostat. Media UE se plasează la 18,8%, în urcare cu 0,5%. Cea mai mare valoare a indicatorului o are Olanda (48,2%), iar cea mai redusă se observă în cazul Bulgariei (2,6%).
Analiza arată că scăderea economică din statele europene de după cel de-al doilea trimestru al anului trecut a avut efecte negative asupra pieţei muncii, prin reducererea cererii pentru forţă de muncă din cauza disponibilizărilor.
