Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
• Mărţişorul • Este ziua 61 a anului • Au mai rămas 305 zile
• Mărţişorul
• Este ziua 61 a anului
• Au mai rămas 305 zile
Soarele:
Citește pe Antena3.ro
Răsare la 6:53
Apune la 18:04
Luna:
Răsare la 3:04
Apune la 11:08
Lună nouă:
7 martie
Primul pătrar(Luna în creştere):
14 martie
Lună plină:
21 martie
Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
30 martie
Sărbătoare creştină
În această zi este prăznuită Sfânta Domnina, care se trăgea din părinţi binecredincioşi şi bogaţi. Încă din copilărie s-a dedat nevoinţelor pustniceşti şi înfrânării tuturor pornirilor trupului. Făcându-şi o colibă lângă grădina maicii sale, a petrecut zi şi noapte în ea, udându-şi cu lacrimi neîncetat nu numai obrajii, ci şi veşmintele ei cele din păr, căci de o astfel de îmbrăcăminte se slujea. Şi a suferit toată osteneala aceasta a postului, cu toate că avea trup firav. Şi astfel petrecându-şi viaţa, s-a mutat la Domnul.
Calendar creştin-ortodox
Cuvioasa Muceniţă Evdochia; Cuvioasa Domnina; Sfânta Muceniţă Antonina (Sâmbăta morţilor – Moşii de iarnă) (astăzi); Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot; Sfinţii Mucenici Isihie şi Nestor (mâine)
Calendar romano-catolic
Sf. Albin, episcop (astăzi); Sfântul Simpliciu (mâine)
Calendar greco-catolic
Sfânta muceniţă Eudochia; Pomenirea tuturor morţilor (astăzi); Sfântul Mucenic Teodot, episcop Cirenei (mâine)
Proverbul zilei:
“Omul nu fuge de colac, ci de ciomag”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
S-a întâmplat azi
În România
Sâmbătă, 1 martie
1880 – Alexandru C. Plagino, în misiune specială la Madrid, notifică regelui Alfons al XII-lea independenţa României.
Duminică, 2 martie
1870 – Apare la Bucureşti publicaţia periodică ştiinţifică şi culturală Columna lui Traian, editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu; iniţial, cu o atitudine politică antimonarhică şi anticosmopolită, se orientează ulterior spre istorie şi filologie.
În lume
Sâmbătă, 1 martie
2002 – Începe “Operaţiunea Anaconda” în estul Afganistanului.
Duminică, 2 martie
1919 – A avut loc la Moscova prima Conferinţă internaţională a partidelor şi organizaţiilor comuniste;
1969 – A avut loc primul zbor-test al supersonicului franco-britanic de călători Concorde 001, care va depăşi viteza sunetului la 1 octombrie 1969, când a avut loc cel de-al doilea zbor.
Născuţi la 1 martie
1810 – Frédéric Chopin, compozitor şi pianist (m. 1849);
1931 – Elisabeta Bostan, regizor, scenarist.
Născuţi la 2 martie
1932 – Petre Ghelmez, scriitor (m. 2001);
1962 – Jon Bon Jovi, artist.
Click istoric
La 1 martie 1867 a apărut la Iaşi, apoi la Bucureşti revista Convorbiri literare, editată de Societatea “Junimea”. Primul director al revistei a fost Iacob Negruzzi (până în 1895), iar apoi Convorbiri literare a fost condusă de un comitet de redacţie din care au făcut parte personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti. Revista a exercitat o puternică influenţă asupra mişcării literare din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Printre colaboratori s-au numărat: I.Al. Brătescu-Voineşti, P.P. Negulescu, C. Rădulescu Motru, Gr. Antipa, V. Babeş, A.D. Xenopol, V. Conta, Duiliu Zamfirescu, George Coşbuc, Al. Vlahuţă, N. Iorga ş.a.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Mărţişorul este funia anului, care adună şi împleteşte zilele, săptămânile şi lunile în şnurul bicolor simbolizând iarna şi vara, făcut cadou la 1 Martie, Ziua Dochiei, străvechi început de an agrar. La începutul secolului trecut, mărţişorul era primit de la părinţi de copii, fete şi băieţi înainte de răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei de 1 martie. Şnurul mărţişorului, de care se agăţa o monedă metalică, se purta legat la mână, uneori prins în piept sau la gât. Mărţişorul se purta până la o anumită sărbătoare a primăverii (Măcinici, Florii, Paşte, Arminden) sau până la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi, când se agăţa pe ramurile înflorite. Purtătorii mărţişorului credeau că nu vor fi pârliţi de soare pe timpul verii, că vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi. După unele informaţii, mărţişorul se confecţiona din două fire răsucite de lână colorată, albă şi neagră sau albă şi albastră, şi se făcea cadou în ziua din luna martie când apărea pe cer luna nouă. Aromânii puneau mărţişorul în ajunul zilei de 1 martie. Firul mărţişorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca la munte cu oile. Firul sau aţa toarsă înseamnă timpul care se scurge neîncetat: Ursitoarele torc firul vieţii omului la naşterea copilului, Dochia toarce firul anului la început de primăvară. Obiceiul a fost atestat în toate teritoriile locuite de români.
• Profesor Ion Ghinoiu
