x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Calendar 2013, Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

2013, Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

de Luminita Ciobanu    |    07 Ian 2013   •   00:00
2013, Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena
Sursa foto: Bogdan Chesaru/Intact Images
“Constantin şi Elena” – Icoană din colecţia părintelui Costel Burlacu

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca anul 2013 să fie declarat Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, la împlinirea a 1.700 de ani de la Edictul de toleranţă religioasă de la Milano (313).

Aşadar, în 2013, Biserica Ortodoxă Română va desfăşura o serie de manifestări menite să susţină proiectul liturgic, cultural şi mediatic intitulat “2013 – Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în Patriarhia Română”.

Am decis însă să facem o trecere în revistă a celor mai importante sărbători ale anului care abia a început. Aşadar, luna ianuarie a debutat cu o mare sărbătoare, praznicul împărătesc al Tăierii Împrejur cea după Trup a Domnului, zi în care Mântuitorul, potrivit obiceiului vremii, a primit numele Iisus (tâlcuit Mântuitor). La 1 ianuarie este sărbătorit şi marele Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei. Creştin-ortodocşii au la 6 ianuarie o altă mare sărbătoare, din ciclul celor mai importante sărbători închinate Domnului Iisus Hristos: Botezul Domnului, apoi la 7 ianuarie este prăznuit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Nu trebuie să uităm că, la scurt timp după Sfântul Botez, Domnul Iisus Hristos Şi-a început propovăduirea. Un alt mare praznic împărătesc este la 2 februarie: Întâmpinarea Domnului. Tot în februarie, în cea de-a 24 zi se prăznuieşte întâia şi a doua aflare a cinstitului cap al Sfântului şi Înaintemergătorului Prooroc, Ioan Botezătorul.

Postul Paştilor va începe anul acesta mai târziu, după jumătatea lunii martie. La 9 martie, când sunt pomeniţi cei 40 de Mucenici din Sevastia, vor fi sărbătoriţi şi Moşii de iarnă, zi deosebit de importantă pentru pomenirea celor adormiţi. În fiecare biserică se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba parastasului pentru cei plecaţi în veşnicie.

Pregătirea pentru Sfântul şi Marele Post începe la 10 martie, când se lasă sec de carne, şi urmează săptămâna albă, când este permis consumul de brânză, lapte, ouă şi peşte, pentru ca, duminica următoare, la 17 martie, să se lase sec de brânză, iar o zi mai târziu  – 18 martie – debutează Postul Paştilor. Una dintre cele mai importante sărbători din această perioadă a Patruzecimii este Buna Vestire (25 martie), sărbătoare aflată în strânsă legătură cu cea a Naşterii Domnului (25 decembrie), între cele două praznice aflându-se exact nouă luni. La Buna Vestire, Sfântul Arhanghel Gavriil i-a adus Sfintei Fecioare Maria vestea cea bună: că în pântecele său, prin umbrirea Duhului Sfânt, va sălăşlui Însuşi Fiul Lui Dumnezeu, Mântuitorul neamului omenesc, Dumnezeu Cuvântul Care a salvat omenirea primind de bunăvoie cea mai cumplită moarte a acelor timpuri: răstignirea pe Cruce, pe care a sfinţit-o cu Sfântul Său Trup şi ne-a lăsat-o nouă ca ajutor în cele mai grele încercări. După Sâmbăta lui Lazăr, cel înviat de Domnul, prăznuită la 27 martie, ziua următoare sărbătorim măritul praznic al Intrării Domnului în Ierusalim, urmat de Săptămâna Patimilor. Sfintele Paşti – Învierea Domnului –  vor fi anul acesta la 5 mai. Izvorul Tămăduirii este sărbătorit la 10 mai, apoi, după sărbătorile cu dată fixă ce se derulează conform calendarului ortodox, la 40 de zile de la Învierea Mântuitorului, respectiv la 13 iunie, sărbătorim Înălţarea Domnului, iar la 23 iunie – Cinzecimea – Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile, urmată de măritul praznic al Sfintei Treimi, sărbătorit în aceeaşi zi cu Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Moşii de vară – alt praznic mare închinat pomenirii morţilor noştri, va fi anul acesta la 22 iunie. Nu trebuie să uităm că un alt post important de peste an – al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel – este în strânsă legătură cu data Paştilor şi, în funcţie de cea mai mare sărbătoare – Învierea Domnului, acest post este mai lung ori mai scurt. Anul acesta, Postul Sfinţilor Apostoli începe la 26 iunie şi ţine doar trei zile, pentru că 29 iunie este închinată prăznuirii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Precum se ştie, calendarul cuprinde numeroase sărbători cu dată fixă, între care amintim 20 iulie – Sfântul Slăvit Prooroc Ilie Tesviteanul sau marele praznic împărătesc al Schimbării la Faţă a Domnului – 6 august. Anul acesta, postul Adormirii Maicii Domnului sau al Sfintei Mării începe în ultima zi a lunii iulie şi se încheie în cea de-a cinsprezecea zi a lunii lui Gustar. O importantă zi de post va fi, ca în fiecare an, la 29 august, la Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul.
1 septembrie ne aduce începutul Anului Bisericesc, apoi, în cea de-a opta zi, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului sau Sfântă Măria Mică. La 14 septembrie avem din nou o mare zi de post, la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci – întru amintirea înălţării Crucii Domnului descoperite de Împărăteasa Elena, mama măritului Împărat, întocmai cu Apostolii, Constantin. Sărbători importante urmează şi în octombrie, precum Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi – 14 octombrie, Sf. Mare Mc Dimitrie, Izvorâtorul de Mir – 26 octombrie şi Sf. Cuv. Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor. În noiembrie, ca de obicei, în cea de-a opta zi sărbătorim Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor puterilor cereşti, pentru ca, în ziua de 14, să se lase sec pentru Postul Naşterii Domnului, care începe la 15 noiembrie. La 21 noiembrie prăznuim Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, iar în cea de-a treizecea zi facem pomenirea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, ocrotitorul României. Începtul lui decembrie ne aduce în a şasea zi sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, arhiepiscop al Mirelor Lichiei apoi şi alte sărbători în care, ca şi în celelalte luni ale anului, cinstim Sfinţi importanţi, care, prin viaţa lor curată şi prin credinţă, ne-au lăsat învăţături de mare folos sufletesc. La 25 decembrie sărbătorim Naşterea Domnului în Betleemul Iudeii, într-o iesle săracă, fără straie de Mare Împărat, ci în scutece sărăcăcioase, încălzit de răsuflarea animalelor aflate acolo. Aşa a venit în lume Împăratul tuturor, Izbăvitorul. În cea de-a treia zi de Crăciun facem pomenirea celui dintâi mucenic, ucis cu pietre, nimeni altul decât Sfântul Apostol şi Arhidiacon Ştefan.

Cum 2013 este şi Anul comemorativ “Dumitru Stăniloae” în Patriarhia Română, Biserica Ortodoxă Română a pregătit şi o serie de manifestări speciale în acest sens, asupra cărora vom reveni.

×