x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Acum 100 de ani. Bibelouri româneşti

1
Autor: Magda Cristina Ursache 07 Apr 2013 - 07:28
Acum 100 de ani. Bibelouri româneşti


În interiorul gospădăriilor românilor, ale boierilor ce-şi împodobeau odăile cu velinţe şi perdele înflorate, iar pereţii cu arme şi buzdugane, bibeloul, produs franţuzesc după cum îl arată şi numele, era prea puţin cunoscut. Totuşi, jupâniţele din timpurile trecute, doritoae a se înconjura cu lucruri gingaşe, frumos lucrate, puneau pe policioare donicuţe, ploşti săpate în lemn, sau mici zarfuri sculptate în argint vechi. Linguri de lemn desemnate şi colorate în zeci de nuanţe, cutii de păstrat mărunţişuri şi alte asemenea nimicuri erau bibelourile strămoaşelor noastre, bibelouri ce se armonizau atât de bine cu velinţele şi dibvanurile ţesute de însuşi boieroaicele şi drăguţele, plăpândele lor fiice. 

Fosta cofetărie „Frederic” – sală de expoziţii

Reînviind un trecut de podoabe româneşti, dl T. Brumărescu, harnicul şi neobositul nostru inventator, a fabricat o sumă de „bibelouri naţionale” pe care le expune, vremelnic, în localul fostei cofetării „Frederic” din Calea Victoriei. În armonizarea nuanţelor şi formelor variate ale bibelourilor sale, dl Burmărescu e nespus de ingenios. O inovaţie doarte frumoasă o reprezintă cadrele, etajerele şi tăviţele de lemn, pirogravate şi colorate cu motive naţionale. Micile obiecte de birou, puşculiţe cu desen de velinţe, plosculiţe, şi cu deosebire ouă de Paşti de toate mărimile, acestea împodobesc pereţii şi vitrinele expoziţiei Brumărescu. În mijlocul apartamentelor moderne, cu mobile de lux, cu podoabe şi tapete pariziene, articole naţionale, bibelourile româneşti vor aduce o notă foarte originală. Un public din cel mai distins vizitează zilnic expoziţia dlui Brumărescu, care rămâne deschisă până seara, la orele unsprezece. Cu prilejul sărbătorilor, atelierul dlui Brumărescu va lucra zi şi noapte, pentru confecţionarea frumoaselor ouă şi a nenumăratelor obiecte care sunt sigură că vor atrage o mulţime de cumpărători. Nu ne rămâne decât să felicită, pe destoinicul inventator, el însuşi o figură atât de cunoscută şi simpatizată de bucureşteni, pentru munca şi talentul ce depune chiar şi în cele mai mici jucărioare.

Procesul Principelui Sturdza cu Berman Juster

Tribunalul Botoşani a admis acţiunea intentată de d. Alex. D. Sturdza, procuratorul dlui Mihail D. Sturdza, constatând că contractul intervenit între Principele Dimitrie M. Sturdza şi Berman Iuster, pentru arendarea moşiilor Flîmânzi, Stroeşti şi Cerneşti din judeţul Botoşani şi Cilibeiu din judeţul Iaşi, cesionat în urmă în întregime dlui Marcu Fischer, este nul şi de nul efect încă din 23 aprilie 1912. Tribunalul a respins ca nefondată intervenţiunea făcută de d. Berman Iuster, prin petiţiunea din 6 mai 1911, şi a condamnat pe Marcu Fischer să plătească una mie lei şi pe Berman Iuster la 500 lei cheltuieli de judecată dlui Mihail D. Sturdza. Părţile fiind nemulţumite, au declarat că vor face apel.

Chestia accidentului auto de pe şoseaua Paris-Fontainebleau

Am relatat, după „Le Matin”, despre accidentul de automobil de pe şoseaua Paris-Fontainebleau, în care a fost vorba despre d. Nicolae Cămărăşescu, elev aviator la şcoala de aviaţiune Bleriot din Bucureşti. După cum se ştie, automobilul dlui N. Cămărăşescu, care se afla la volan, lângă şoferul său, a lovit pe brutarul George Loiseau din Essonnes, la locul zis Pressoir-Prompt. „Le Matin” aduce ştirea că acest accident de automobil va avea urmări pentru d. N. Cămărăşescu. Textual, „Le Matin” spune: „D. Cămărăşescu, care fusese încarcerat, a fost pus în libertate provizoriei sub cauţiunea de 20.000 lei. El va fi urmărit pentru omucidere din imprudenţă. Starea victimei sale, d. Loiseau, care e îngrijt la spitalul din Corbeil, e disperată”.

Moartea unui milionar din Gorj

Ieri spre seară a încetat din viaţă octogenarul milionar Mihail Barbu, zis şi Bărbuceanu, la locuinţa sa din comuna Vădeni. Înmormântarea va avea loc mâine, în cimitirul oraşului Târgu Jiu. Se aşteaptă cu multă impacienţă trecerea celor 7 zile legale până la desfacerea sigiliilor, pentru a se afla dacă defunctul a lăsat testament, având o mulţime de moştenitori care au început a-şi disputa deja gradul de rudenie şi de moştenire.

Excursiunea esperantiştilor la Ţigăneşti

În vederea excursiei ce cercul esperantist „Dr. G. Robin” organizează în zilele de 14 şi 15 aprilie (prima şi a doua zi de Paşti) la Mănăstirea Ţigăneşti, s-a hotărât trimiterea a doi delegaţi pentru a lua ultimele dispoziţii cu privire la sosirea excursioniştilor. Doritorii a participa sunt rugaţi a-şi trimite cât mai neîntârziat adeziunile, însoţite de lei 6, costul excursiunii. Înscrieri se primesc la d. casier al magazinului esperantist „Pomul verde”, str. Griviţei No. 145, la librăria Generală, str. Griviţei No. 130 (sub hotel Bratu) şi la d. N. Constantinescu, comersant, str. Cazărmei No. 23.

Din „Dimineaţa”, 7 aprilie 1913; texte selectate de Magda Cristina Ursache
 
Citeşte mai multe despre:   acum 100 de ani

Serviciul de email marketing furnizat de