"Astăzi e ziua ta..." - Andreea Raicu

"Uităm să apreciem o zi senină..."
Andreea Raicu împlineşte mîine 31 de ani. Îi urăm "La mulţi ani!".

"Uităm să apreciem o zi senină..."
Andreea Raicu împlineşte mîine 31 de ani. Îi urăm "La mulţi ani!".

"Dintotdeauna, ziua mea a fost un moment special, pe care l-am aşteptat an de an cu sufletul la gură şi de care m-am bucurat enorm. Îmi plac petrecerile aniversare, de aceea de fiecare dată am profitat de această ocazie şi mi-am adunat laolaltă prietenii, familia, colegii, cu alte cuvinte toţi oamenii dragi cu care poate nu-mi petrec atît de mult timp cît aş dori. Însă anul acesta va fi diferit, nu voi avea un party, pentru că de curînd s-a stins o persoană la care ţineam enorm, este vorba despre bunica mea. După ce a plecat dintre noi mi-a fost foarte greu să rămîn acasă. "Buni" a lăsat un gol imens în urma ei, aşa că am decis s-o iau pe mama într-o vacanţă frumoasă. Îmi voi petrece ziua de naştere cu ea şi cu alţi prieteni dragi care vor fi alături de mine. Este foarte greu să vorbesc despre mine, pentru că, oricît de mult aş vrea, probabil nu aş rămîne pe deplin obiectivă. Cei care vor să ştie mai multe despre Andreea Raicu pot afla într-un mod simplu: citind caracteristicile zodiei Rac. Sînt unul veritabil şi nu pot să spun că îmi plac toate, dar mi le-am asumat. De exemplu, se ştie despre Raci că sînt hipersensibili, iar acest lucru pe mine mă afectează, este foarte greu de controlat. De alte caracteristici, precum sinceritatea, seriozitatea, constanţa, sînt mîndră şi recunosc că m-au ajutat atît în carieră, cît şi în viaţa personală. Dacă am ajuns să vorbesc despre profesie şi familie, trebuie să amintesc un lucru de asemenea important pentru mine şi care cred că ţine atît de zodie, cît şi de educaţie. Am reuşit să menţin un echilibru între aceste două laturi atît de importante. Cred că orice profesie ai avea, dacă nu faci un efort să te menţii prezent în ambele faţete, şi în cea profesională, şi în cea personală, pericolul de a sacrifica totul pentru carieră este unul real. Sincer, nu cred că cineva poate fi fericit împlinind numai unul din aceste roluri. Eu sînt o familistă convinsă, de aceea nu mi-a fost greu să menţin balanţa, pentru că nu pot trăi fără prieteni sau familie. Ei îmi sînt sursa de energie şi, în plus, realizările dintr-o parte cred că le potenţează pe cele din partea cealaltă. Pentru mine, emisiunile pe care le-am prezentat au fost fiecare în parte un motiv de noi descoperiri, de depăşire a unor limite proprii, au fost prilej de satisfacţii şi, de la Big Brother pînă la Reuniunea de clasă şi Megastar, au avut un important element sentimental, o atmosferă de familie să-i spun, pentru că atît participanţii, cît şi noi, cei implicaţi în realizarea emisiunii, trăiam ca o familie, fiind părtaşi unii la dramele şi bucuriile altora. În plus, cariera e un prilej de a învăţa multe lucruri pe plan personal. Lucrezi cu oameni, înveţi despre ei şi despre tine, ajungi în situaţii cu care încă nu te-ai confruntat, cu situaţii de natură umană în primul rînd. Astfel am învăţat să-mi calibrez propria percepţie despre cei din jur şi, dacă acum ceva ani eram uşor dezamăgită, pentru că aveam încredere oarbă în oameni, acum nu pot decît să mă felicit, pentru că aşteptările mele sînt mai bine proporţionate şi, chiar dacă investesc în oameni, am învăţat să nu mai aştept atît de mult. Pînă şi faptul că lucrez în televiziune a fost, mai mult sau mai puţin, o întîmplare fericită a destinului. Probabil că mai toate fetiţele doresc să fie la un moment dat în lumina reflectoarelor, eu nu mi-am făcut din asta un vis măreţ. Pur şi simplu aşa a fost să fie. Iar acum visez să-mi fac o familie. Nu ştiu cum vor sta lucrurile peste zece ani, să spunem, pentru că nu gîndesc niciodată pe termen atît de lung. E un fel de superstiţie a mea. În plus, mi-am dat seama că toate lucrurile care s-au ivit în viaţa mea n-au venit întîmplător. Marile dorinţe mi s-au împlinit exact în clipe în care eram relaxată, fără să fac asupra mea o presiune din cauza lor. Şi sînt sigură că toate se întîmplă la cel mai bun moment, chiar dacă la prima vedere poate părea că lucrurile stau altfel. Iar evenimentele din ultimul timp, deşi nu au fost deloc plăcute, mi-au confirmat faptul că trebuie să ne bucurăm din plin de ceea ce avem. Uităm de multe ori, alergînd după faimă, bani, carieră, să rîdem, să apreciem o zi senină, o conversaţie plăcută, o cafea cu un prieten bun. Intrăm într-un carusel din care e foarte greu să mai ieşim, iar faptul că mi-am petrecut multă vreme alături de bunica mea la terapie intensivă şi că am văzut zi de zi oameni stingîndu-se mi-a confirmat că viaţa este un dar foarte preţios, de care însă nu ne bucurăm pe măsură. Aş vrea ca întotdeauna să fiu înconjurată de prieteni cum am acum, de oameni minunaţi care să mă iubească şi să mă sprijine şi, mai mult ca oricînd, îmi doresc o familie, pentru că nimic nu se compară cu ceea ce primeşti de la oamenii dragi."