“Astăzi e ziua ta...”: Nicolae Corjos

Regizor şi autor de scenarii la peste 50 de filme documen­tare, a publicat numeroase articole, studii, interviuri pri­vind probleme ale cinema­to­grafiei şi ale televiziunii. Ma­es­trul Nicolae Corjos îm­pli­neşte astăzi 73 de ani.

Regizor şi autor de scenarii la peste 50 de filme documen­tare, a publicat numeroase articole, studii, interviuri pri­vind probleme ale cinema­to­grafiei şi ale televiziunii. Ma­es­trul Nicolae Corjos îm­pli­neşte astăzi 73 de ani.

“Sînt în pregătirea examenelor la UNATC şi la Universitatea Hype­rion, unde am cîteva ore. Mă gîndesc la mai multe scenarii de film, re­memorez filmele pe care le-am făcut, rememorez filmele pe care nu le-am făcut, judec tot ce s-a întîmplat, tră­iesc cu speranţă... Există o învăţare a profesionalismului care trebuie uşor aplecată spre ceea ce înseamnă profesia de cineast. Sînt experienţe, sînt nuanţe regizorale, sînt stiluri regizorale care te cuceresc într-o învăţare a profesionalităţii în primul rînd. Este important să-şi găsească fiecare stilul, să se cunoască pe sine, să cunoască ce s-a făcut în ceea ce priveşte orientarea stilistică, direc­ţională, filozofică, umană şi direcţia în care se îndreaptă chiar în acest tumult al cinematografiei şi audio­vi­zualului în care nu întotdeauna poţi să faci ceea ce vrei, dar poţi să duci sufletul tău. Găsirea emoţiei sincere pe care poţi să o exprimi este unul din lu­crurile pe care încerc să le transmit stu­denţilor mei. De la Re­voluţie în­coace sînt profesor aproape fără în­tre­rupere. Am avut o perioadă cînd am fost profesor de cinema la Con­ser­vatorul de Muzică. Am vrut să-i învăţ pe muzicieni cinema şi am reuşit.

Dragostea de teatru, dragostea de cinema m-au făcut să mă îndrept spre regie. Am lucrat 22 de ani ca regizor secund şi am învăţat foarte multe de la marii regizori ai României din perioada respectivă. Zece ani am lucrat în coproducţie cu străini. Deşi această perioadă a fost destul de lungă, a fost una fructuoasă. Atunci cînd am debutat, eram stăpîn pe profesie, pentru că har, zic eu, am... Ceea ce mă caracte­ri­zează cel mai bine este o sentimentalitate sinceră. Motoul vieţii mele a fost şi mai rămîne încă: «Niciodată nu se poate spune că este prea multă poezie în viaţă». Întotdeauna mai este loc de poezie, ca stare sentimentală, ca stare umană. Este un citat pe care îl folosesc în CV-urile mele.

Sînt mulţumit că am realizat nişte filme care şi astăzi sînt vizio­nate. Consider că şi acum, cînd se văd, filmele mele au o doză de duio­şie, în special cele cu adolescenţi, cu  liceeni. De asemenea, am făcut şi foarte multe filme documentare, peste 50 de astfel de filme. M-am axat mai ales pe ceea ce înseamnă pentru mine locul de naştere – Bucovina. Am realizat documentare despre muzică, o altă pasiune de-a mea. Relaţia mea cu muzica şi cu Bucovina este foarte specială. Am fost ocupat şapte ani în activităţile de la Consiliul Naţional al Audiovizua­lului, astfel că nu am mai făcut de mult un film. Mi-aş dori să fac un film de ficţiune. Apoi să continuu activitatea cu studenţii, care mă pasionează.”

Dezamăgire

“Mi s-a furat un film, dar lucrurile astea se întîmplă. Cîte lucruri nu se întîmplă în viaţa unui om? E bine uneori să ieşi pozitiv din toate durerile vieţii...”
Nicolae Corjos, regizor