Astăzi e ziua ta: Silviu Lung

Maestru emerit al sportului, fost jucator de fotbal, portar al echipelor Universitatea Craiova, Steaua Bucuresti si al Echipei Nationale de fotbal a Romaniei, Silviu Lung implineste astazi 55 de ani. La multi ani!

Craiova nu mai exista. Este o durere imensa
"Sunt antrenorul de portari de la Astra Ploiesti, ma ocup cu ceea ce imi place cel mai mult, antrenez portari. In rest, traiesc decent, incerc sa fiu cat mai optimist pentru ca sunt vremuri grele. Aceasta criza economica este resimtita deplin la toate nivelele si in orice domeniu de activitate. Sunt om obisnuit, un om ca oricare altul, un om care a incercat sa fie printre cei mai buni in meseria sa, sa ajunga cat mai sus, prin foarte multa munca. Cu ajutorul talentului pe care mi l-a dat Dumnezeu, am reusit sa ma fac cunoscut prin performantele pe care le-am obtinut. Am incercat sa fiu ca oricare cetatean al acestei tari, sa dau respect si bineinteles pretind, in acelasi timp, sa fiu respectat. Sunt multi tineri care ma cunosc si ma bucura enorm asta, dar cei mai multi sunt cei din generatia mea, generatia '56.

Am inceput fotbalul la Victoria Carei, la 16 ani debutam in divizia C si promovam in divizia B, la 17 ani am debutat ca titular in divizia B, iar la 18 ani in divizia A, la Universitatea Craiova. Fiind copil, visam sa ajung sa joc alaturi de marii fotbalisti. A fost o motivatie fantastica, la 18 ani, sa joc alaturi de Oblemenco, Boc, Ivan si multi alti fotbalisti de exceptie pe care i-a avut Craiova. Situatia in care se afla acum Universitatea Craiova este una mai mult decat regretabila. Eu am jucat 15 ani la Craiova, ceilalti colegi au muncit extrem de mult, au facut foarte multe sacrificii ca echipa sa ajunga la niste performante pe care poate nici noi nu le visam, la un moment dat. Regretul este cu atat mai mare, avand in vedere ca, la ora actuala, Craiova nu mai exista. Si teoretic si practic, Craiova nu mai exista. Este o durere imensa, nu numai a generatiei mele, pentru ca si ceilalti au muncit enorm. Am inteles ca, incepand de anul viitor, consiliile locale nu mai au voie sa sprijine fotbalul. Daca se adevereste, va fi ceva foarte grav, cred ca nu numai fotbalul, dar si celelalte sporturi vor avea foarte mult de suferit. Pana la urma, trebuie sa fim sinceri si sa recunoastem ca cei mai buni ambasadori ai Romaniei tot sportivii au fost. In 20 de ani, am construit o singura autostrada, banii s-au cheltuit si tot performantele sportive au ramas.

Am foarte multe amintiri frumoase din perioada in care jucam fotbal: debutul meu, la 18 ani, in divizia A, la Universitatea Craiova, meciul cu Timisoara cand am invins cu 1-0, redebutul meu la echipa nationala, Florenta, '82-'83, cand am facut 0-0 cu Italia, meciul cu Cehia, de la Bratislava, cand ne-am calificat la Campionatul European din '84 si ultima victorie cu Danemarca, 3-1, dupa ce am fost condusi la Bucuresti cu 1-0. Cu acea victorie ne-am calificat la Mondialele din '90. De asemenea, o mare satisfactie a fost selectionarea mea intr-o echipa a lumii, la Sankt Petersburg, unde au fost invitati doi portari - Schumacher si eu.

Pentru mine cea mai mare implinire este ca am reusit sa ajung in domeniul meu de activitate acolo unde am ajuns, mi-as fi dorit sa ajung mult mai sus. Este foarte important ca a ramas ceva in urma mea si atunci cand ma uit in urma, ma uit cu mandrie. Sigur ca au fost si greseli, dar numai cine nu munceste nu greseste. Am gresit si eu, ca fiecare om, dar am reusit sa trec peste si sa ma ridic si cred ca este un lucru foarte important pentru oricare sportiv. Atunci cand gresesti foarte mult, fiind o persoana publica este normal sa se scrie despre tine, despre greseala ta, dar in acelasi timp sa nu fii demolat pentru ca toti suntem oameni si toti suferim. Unii pot sa treaca peste acel moment, iar altii nu. Daca s-ar putea sa nu demolam, ar fi excelent. Sunt mandru de familia mea, de cei doi copii ai mei, am langa mine o sotie care mi-a fost alaturi in cele mai dificile momente si ii multumesc pentru asta.
Le doresc tuturor romanilor un trai cat mai bun, in aceste vremuri tulburi, multa sanatate, optimism avem. As vrea ca noi, romanii, sa avem mult mai multa personalitate, pentru ca suntem mult prea toleranti vizavi de ceea ce se intampla in jurul nostru.'