Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A trecut miezul iernii, si calendarele vechi numara cicluri de zile festive inchinate unor divinitati de demult, ale caror nume astazi nu ne mai spun aproape nimic. Sunt sarbatori compozite, care, cu siguranta, odinioara manifestau, fiecare in parte, o individualitate foarte puternica.
Calendarul pastoral ramane sub semnul Filipiilor de Iarna pana la sfarsitul lunii, cand se incheie lunga perioada de imperechere a lupilor inceputa in urma cu mai bine de doua luni, la Filipii de Toamna. Zilele lor, tributare lunii si iernii infrigurate, au inceput pe 16 ianuarie, la Sanpetrul Lupilor, dezlantuind – asa cum am vazut – felurite ritualuri si practici magice.
Calendarul agrar consemneaza si el cateva zile de sacralitate (16-18 ianuarie), in care venereaza o pleiada de divinitati foarte temute, numite Fulgeratoarele, responsabile de fenomenele meteorologice extreme, atat de paguboase recoltei. Sunt zilele in care se crede ca au inghetat fulgerele, dar ca acestea vor lovi oamenii si campurile pe timp de vara daca nu le este respectata sarbatoarea.
Totodata, acest interval de timp festiv era folosit in comunitatile traditionale pentru invocarea Antanasiilor ('reprezentari mitice romanesti care poarta numele amalgamat al Cuviosului Antonie cel Mare si al Sfantului Atanasie din Calendarul Ortodox', Ion Ghinoiu – Panteonul Romanesc). Antanasiile erau tinute pentru apararea oamenilor, a pasarilor si a animalelor de unele boli naprasnice, fara de leac in secolele trecute. Zilele il includ si pe Sf. Chiril, numit de tarani 'Chirila/Chirita schiopul', responsabil indeosebi cu paralizia si cu 'bolile picioarelor'.
Din chestionarele intocmite la inceputul veacului trecut de Th. Sperantia aflam ca 'Chirila schiopul se serbeaza pentru ca cei schiopi sa se indrepte', ca 'Atanasie si Chiril sunt cei care tin ciuma in lant. De va indrazni cineva sa lucreze in ziua asta e lovit de ciuma, fiindca sfintii ii dau drumul boalei asupra lui, iar cei ce serbeaza ziua asta sunt feriti de ciuma, fiindca sfintii o tin legata, nu-i dau voie sa se agate de om'. Vreme inainte, taranii credeau ca, daca respecta Antanasiile, vitele vor fi ferite de ciuma, gainile nu li se vor mai prapadi, iar caii lor nu vor schiopata. Pentru aceasta, femeile le aduceau ofrande, impartind de pomana colaci, paine cu zahar si turte calde.
Toate aceste sarbatori, cunoscute sub numele de Circovii de Iarna, isi afla 'fratii' de calendar popular in miez de vara (16-18 iulie), atunci cand Circovii de Vara, daca nu sunt respectati cum se cuvine, provoaca furtuni, prapad in turmele de vite, precum si o boala ciudata numita Luatul din Circovi, asemanatoare cu Luatul din Calus.
In veacurile trecute, majoritatea taranilor nu stiau carte, iar ca sa tina minte sarbatorile marunte de peste an, le uneau sub semnul uneia singure atunci cand acestea urmau unele dupa celelalte. Asa s-a petrecut atat cu Circovii de Iarna (Sf. Petru de Iarna, Sf. Antonie, Sf. Atanasie si Sf. Chiril), cat si cu fratii lor din miezul verii, Circovii de Vara (Sf. Mc. Chiric si Iulita, Sf. Mc. Atinoghen, Sf. Mare Mucenita Marina). Denumirea de 'circovi' este imprumutata din slavona ('terkovnaie sviata') si inseamna 'sfintii bisericii'.
Cu toate ca, o data cu venirea crestinismului, calendarul ortodox ii praznuieste pe acesti sfinti ai bisericii, mentalul popular a ramas inca tributar prezentei divinitatilor stravechi, deosebit de active in zilele din miez de anotimp.
Citește pe Antena3.ro
