Luni 22 septembrie 2008

Ziua Europeană fără maşini
Este ziua 266 a anului ● Au mai rămas 100 de zile

Ziua Europeană fără maşini
Este ziua 266 a anului ● Au mai rămas 100 de zile

Soarele
Răsare la 7:03 ● Apune la 19:13

Luna
Răsare la 23:50 ● Apune la 15:24
● Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 22 septembrie ● Lună nouă 29 septembrie ● Primul pătrar (Luna în creştere) 7 octombrie ● Lună plină 14 octombrie

Sărbătoare creştină

Martirul Teodosie de la Brazi s-a născut în ţinutul Vrancei în secolul al XVII-lea. A fost numit stareţ al Mănăstirii Bogdana, episcop de Rădăuţi (1670), de Roman (1671) şi mitropolit al Moldovei (1674). Pentru că a luat atitudine împotriva prigonirilor provocate de turci şi de tătari, domnitorul Dumitraşcu Vodă l-a obligat să se retragă din scaunul de mitropolit. S-a retras în sudul Moldovei şi a reconstruit Schitul Brazi. În 1688 a fost chinuit din ordinul aceluiaşi domnitor. În timpul unei invazii din 1694, tătarii au atacat Schitul Brazi, cerându-i să le dea din odoarele bisericii. Teodosie a refuzat, iar tătarii i-au tăiat capul.

● Calendar creştin-ortodox - Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi; Sf. Sfinţit Mucenic Foca; Sf. Mucenic Isaac şi Sf. Martin
● Calendar romano-catolic - Sf. Toma din Villanova, episcop; Sf. Mauriciu, mucenic
● Calendar greco-catolic - Sf. Foca, mucenic

Click istoric

Dacă ar fi trăit, Alice Botez ar fi împlinit astăzi 94 de ani. Prozatoare interesantă şi contradictorie, Alice Botez a debutat publicistic în 1937. "În majoritatea romanelor sale, Alice Botez are tendinţa de a structura naraţiunea ca pe un scenariu mitologic, cu alte cuvinte de a construi acţiunea ca pe o eternă repetiţie sau reproducere a unui arhetip. Semnificative, pentru romancieră, sunt fie "tiparele veşnice", fie indivizibilă şi omogenizantă "substanţa universală". Adică "supraindividualul" (Liviu Petrescu, Dicţionarul Scriitorilor Români). S-a stins din viaţă în 1985.

S-a întîmplat azi

În România
● 1857 – Încep lucrările Adunării ad-hoc a Moldovei, cu participarea a 34 de mari proprietari, 17 mici proprietari, 31 deputaţi orăşeni şi 17 deputaţi ţărani sub preşedinţia formală a mitropolitului şi cea efectivă a vicepreşedintelui, Costache Negri. Mihail Kogălniceanu prezintă (7 octombrie) un proiect de rezoluţie care cuprindea "dorinţele fundamentale" ale românilor moldoveni;
● 1868 – Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate, care concesionează consorţiul anglo-austriac, reprezentat
de Offenheim, construirea liniei ferate Suceava – Roman, cu o ramificaţie spre Botoşani şi alta spre Iaşi.

În lume
● 1862 – Abraham Lincoln decretează sfârşitul sclaviei în statele din sudul SUA;
● 1908 – Este recunoscută independenţa Bulgariei;
● 1975 – Sara Jane Moore încearcă să-l omoare pe preşedintele Statelor Unite, Gerald Ford.

Născuţi la 22 septembrie
● 1958 – Andrea Bocelli, tenor;
● 1976 – Ronaldo, fotbalist.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Asemănător vetrei satului, moşia din jurul său se stabilea după ritualuri consacrate. Principala grijă a întemeietorilor era ocuparea unui teritoriu productiv suficient de mare pentru satisfacerea nevoilor de hrană, să poată fi muncit şi apărat de locuitorii satului. Documentele istorice consemnează în anul 1411 "… şi hotarul locului aceluia pustiu să fie cât va putea să stăpânească din destul un sat". Adesea, mărimea moşiei era egală cu suprafaţa ce o putea înconjura un om într-o zi sau într-o zi şi o noapte, călare sau pe jos. O interesantă practică magică atestată în Oltenia era bătutul toacei de lemn în centrul vetrei satului şi extinderea moşiei până în punctele unde nu se mai auzea glasul divin al acestui instrument preistoric. Se deduce de aici că forma arhaică a hotarelor intersăteşti era, conform propagării concentrice a undelor sonore, rotundă. Spre deosebire de vetrele de sat care aveau suprafeţe relativ mici, uşor de apărat, ca în versul popular: "Satul mic şi rotocol,/ îi dau repede ocol!", moşia se extindea atât cât era nevoie pentru arături, pentru păşunatul turmelor de vite, pentru vânătoare şi pescuit. Până la începutul secolului al XIX-lea, pământ de muncit era din destul, de unde şi zicala "La Ştirbei ari unde vrei!". (Profesor Ion Ghinoiu)