Este ziua 86 a anului
Au mai ramas 279 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
" A incepe de la
lingura de lemn"
- adica de jos, sarac.
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
ZODIA
|
Berbec (21 martie - 20 aprilie)
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfanta Mucenita Matroana, praznuita astazi, a fost slujitoare la o femeie de neam evreu, care se numea Pautilla. Insotindu-si stapana pana la sinagoga, Sfanta Matroana nu intra inauntru, ci se intorcea intotdeauna la biserica crestinilor. Cand stapana ei a prins de veste despre aceasta, a pus de a batut-o crunt si a aruncat-o timp de patru zile intr-o inchisoare, unde Sfanta a ramas fara nici o legatura cu cei din afara. Apoi a fost scoasa afara si biciuita si si-a dat sufletul lui Dumnezeu. Se spune ca Pautilla, in timp ce arunca trupul neinsufletit al Sfintei de pe zidurile inalte ale inchisorii, si-a primit rasplata meritata, caci a cazut si ea de pe zid. Moastele Sfintei Matroana au fost adunate de credinciosi si au fost ingropate cu multa cinste.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In RomaniaIn lume |
NASCUTI LA 27 martie
|
|
CALENDAR DE POST
|
Saptamana 27-2 aprilie |
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
Prin Colinele Tutovei, la Ovidenie sau la Santandrei, se prepara din malai si faina, uneori numai din malai de porumb sau de mei, o bautura fermentata numita covasa. Literatura etnografica descrie doua tehnici de preparare a covasei; din malai si faina sau numai din malai. In primul caz se luau malai si faina, in parti egale, se amestecau si se opareau cu apa clocotita pana se obtinea un fel de terci. Dupa doua ore, amestecul acesta se punea intr-o putina si se turna apa calduta pana se obtinea un lichid vascos ce putea trece prin sita ciurului cu care se cernea malaiul. Continutul se amesteca foarte bine si se lasa sa fermenteze, la loc caldut. A doua zi se fierbea intr-un ceaun, la foc potrivit, pana se mai ingrosa. Gustul bauturii era dulce-acrisor, asemanator cu cel al bragii. Covasa se punea prin strachini sau oale si se impartea prin vecini "pentru ca vacile sa fie laptoase, iar laptele sa fie smantos". In alte sate, covasa se numea braga si se prepara numai din malai. Acesta se oparea si se faceau patru turte: doua se coceau, doua ramaneau crude. Dupa ce turtele coapte se raceau, erau framantate intr-o putina, se amestecau cu malaiul ramas necopt si se turna apa clocotita. Continutul se amesteca, se puneau cateva felii de lamaie si se lasa sa fermenteze pana a doua zi, cand era bun de baut. Prepararea bauturii la o anumita data calendaristica, impartirea acesteia prin vecini, ii confereau acestei bauturi valente de aliment ritual.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|