Marti 13 mai 2008

Este ziua 134 a anului, au mai rămas 232 de zile

Este ziua 134 a anului, au mai rămas 232 de zile

Soarele răsare la 5:50, apune la 20:34

Luna răsare la 14:01, apune la 2:47

Lună plină 20 mai

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 mai

Lună nouă 3 iunie

Primul pătrar (Luna în creştere) 10 iunie

Taur (21 aprilie – 21 mai)

Proverbul zilei: “Nu se alege cîştigul din pagubă”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Sărbătorită astăzi, Sfînta Muceniţă Glicheria a fost contemporană cu împăratul Antonin şi cu guvernatorul Savin. Era originară din cetatea Traianopolei. În clipa în care a aşezat guvernatorul jertfa zeilor la templu, Glicheria şi-a închinat fruntea. Prinzînd curaj, s-a dus la Savin şi l-a mărturisit pe Hristos. Guvernatorul i-a poruncit să aducă şi ea jertfă, dar creştina a refuzat. S-a rugat lui Dumnezeu şi cu putere a dărîmat statuia idolului Dia. Ceilalţi locuitori încercau să o rănească cu pietre, dar pietrele nu o atingeau. A fost întemniţată şi înfometată. A fost hrănită de îngerul Domnului. După mai multe zile, a fost dată fiarelor.

Calendar creştin-ortodox

Sf. Muceniţă Glicheria;

Cuv. Serghie Mărturisitorul

Calendar romano-catolic

Sf. Fecioară Maria de la Fatima

Calendar greco-catolic

Sf. Gliceria, muceniţă; Apariţia Preasfinţitei Fecioare Maria la Fatima

Credinţe populare, tradiţii, semne

Pasărea suflet este o reprezentare plastică a sufletului mortului pe stîlpii şi crucile din lemn din cimitire. Pasărea funerară este redată în întregime sau “pars pro toto” prin cioplire, traforare şi pictură. Instrumentul metalic, un fel de scoabă, cu care se scobeşte în lemn numele mortului, se numeşte în Ţara Haţegului pasăre. La confluenţa Jiului cu Dunărea, pasărea sculptată, traforată sau pictată este redată în zbor descendent, orientat spre pîntecele Pămîntului, reşedinţa zeiţei mamă neolitice. Dar, în cele mai multe cimitire din Oltenia şi din alte zone ale României, două scînduri unite în vîrf, traforate sau nu în formă de aripi de pasăre, unesc braţele crucii în formă de unghi isoscel, desenînd împreună cu stîlpul propriu-zis o săgeată orientată spre Cer. Privite de sus, crucile săgeţi par a fi stoluri de păsări grupate pe familii şi spiţe de neam precum oamenii în vatra satului. Spre deosebire de pasărea suflet în zbor ascendent sau descendent din cimitirele de la sud de Carpaţi, în unele sate din sudul Transilvaniei apar una sau două păsări sculptate, vopsite în negru sau albastru, care se odihnesc în vîrful crucii,  pe braţele ei sau pe o stinghie bătută perpendicular pe suliţa sau steagul funerar. Pasărea suflet este un arhetip obişnuit în plastica populară: sculptura în lemn, ceramica, încondeiatul ouălor, cusături etc. (Profesor Ion Ghinoiu)