Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon • Ziua europeană de prim ajutor • Este ziua 260 a anului • Au mai rămas 106 zile
• Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon
• Ziua europeană de prim ajutor
• Este ziua 260 a anului
• Au mai rămas 106 zile
Soarele:
Răsare la 6:55
Apune la 19:26
Luna:
Răsare la 19:13
Apune la 6:48
Ultimul pătrar(Luna în
descreştere):
22 septembrie
Lună nouă:
29 septembrie
Primul pătrar(Luna în
creştere):
7 octombrie
Lună plină:
14 octombrie
Proverbul zilei:
“Apă de sapă”
“Proverbele Românilor”,
Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină
Creştinii ortodocşi o sărbătoresc astăzi pe Sfînta Mare Muceniţă Eufimia. Împăratul Diocleţian, vrînd să facă praznic zeului Aris, a anunţat în cetăţile din jurul său de intenţia sa. Creştinii au fost singurii care s-au împotrivit. Sfînta Eufimia a fost prinsă şi judecată. După ce a îndurat multe chinuri, a fost dată ca hrană fiarelor. Ea se ruga lui Dumnezeu să-i dea sfîrşitul muceniciei, să-i primească sufletul în mîinile Sale: “Primeşte şi jertfa mea, ce cu suflet umilit şi cu inima smerită se aduce Ţie şi, în locaşurile sfinţilor, în ceata mucenicilor primind sufletul meu, odihneşte-l, că eşti binecuvîntat în veci”. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea.
Calendar creştin-ortodox
Sf. Mare Muceniţă Eufimia;
Sf. Muceniţă Meletina
Calendar
romano-catolic
Sf. Corneliu şi Ciprian, mucenici;Sf. Ludmila
Calendar
greco-catolic
Sf. Eufemia, muceniţă
S-a întîmplat azi
În România
1437 – Marea nobilime şi clerul înalt, fruntaşii secui şi saşi, în faţa pericolului intern şi extern încheie la Căpâlna o “uniune frăţească”, cunoscută în istorie sub numele de “Unio Trium Nationum”. Alianţa a constituit un instrument de dominaţie a celor bogaţi asupra celor oprimaţi;
1848 – Documentul “Memoriu al poporului român din Transilvania”, adoptat la cea de-a treia Adunare naţională de la Blaj, este adresat Parlamentului de la Viena; susţinînd principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu, participanţii la adunare cer, în numele lor şi “al fraţilor din Principatele Dunărene”, unirea tuturor românilor într-o uniune de popoare libere.
În lume
1795 – Marea Britanie cucereşte Cape Town, Africa de Sud;
1975 – Papua Noua Guinee îşi cîştigă independenţa faţă de Australia;
Născuţi la 16 septembrie
1956 – Mickey Rourke, actor;
1956 – David Copperfield, iluzionist;
1968 – Marc Anthony, interpret.
Click istoric
Astăzi se împlinesc 28 de ani de la moartea epistemologului şi psihopedagogului elveţian Jean Piaget. La vîrsta de 11 ani, cînd era elev la şcoala latină de la Neuchâtel, a scris o scurtă notă despre o vrabie albinoasă. Aceasta este considerată începutul unei strălucitoare cariere ştiinţifice. Scriitor profilic, Piaget a publicat cărţi ca “Biologia şi cunoaşterea”, “Concepţia copilului asupra lumii”, “Limbajul şi gîndirea copilului” ş.a. Opera sa este cunoscută peste tot în lume şi constituie încă o sursă de inspiraţie în domenii ca psihologie, sociologie, educaţie, epistemologie şi legi.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Urarea “casă de piatră”, nelipsită de la nunta românească, nu are sensul propriu de locuinţă zidită din piatră, ci de întemeiere de tinerii care se vor căsători a adăpostului locuit de suflet în preexistenţă, în viaţa intrauterină. Acest adăpost geomorf, creat de actul nupţial şi distrus, prin spargere, la naşterea copilului, este numit de popor, sălaş, sălăşel, casa sau locşorul copilului.
Un sistem ingenios de apărare împotriva invadatorilor veniţi
călări pe cai la jaf a fost prisaca împrejmuită cu copaci între care se aşezau crengi
şi mărăcini. Din vîrful brazilor se lucrau suliţe care se ascundeau apoi în
gardul prisăcii cu vîrful în exterior, în direcţia de atac, şi cu baza în pămînt.
O astfel de prisacă cu rol de apărare a fost amenajată în satul Ieud, judeţul
Maramureş, pe cununa din vîrful Cîrligăturii, loc numit de localnici “în Prisăci”.
Alături de copacii din pădure şi alte elemente ale codrului natural erau
folosite de către comunităţile săteşti în luptele lor de apărare: “Aici, în
Bistriţa Bîrgăului, au fost păduri şi mlaştini. Cînd au venit tătarii pe la
Tihuţa, i-au atras în mlaştină şi i-au învins. De atunci se zice Tătarca şi Pietrele
Tătarcei. Bătrînii spuneau că la Pietrele Tătarcei au fost ascunse comorile lui
Petru Rareş”.
Profesor Ion Ghinoiu