Marţi 23 septembrie 2008

Este ziua 267 a anului - Au mai rămas 99 de zile

Este ziua 267 a anului

Au mai rămas 99 de zile

Soarele

Răsare la 7:04

Apune la 19:11

Luna

Apune la 16:11

Lună nouă

29 septembrie

Primul pătrar (Luna în creştere)

7 octombrie

Lună plină

14 octombrie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere)

21 octombrie

Sărbătoare creştină

Creştinii ortodocşi prăznuiesc astăzi Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. În Vechiul Testament este descris modul în care părinţii lui Ioan au fost anunţaţi de naşterea fiului lor. Sfântul Arhanghel Gavriil a apărut în altarul preotului Zaharia, care slujea înaintea lui Dumnezeu, şi i-a spus: “Nu te teme, Zaharie! Că s-a auzit rugăciunea ta şi femeia ta, Elisabeta, va naşte un fiu, şi-l vei numi Ioan, şi va fi ţie bucurie şi veselie, şi mulţi de naşterea lui se vor bucura”.

Calendar creştin-ortodox

Zămislirea Sf. Proroc Ioan Botezătorul; Sf. Cuv Xantipa şi Polixenia

Calendar romano-catolic

Sf. Pius din Pietrelcina, proroc

Calendar greco-catolic

Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Padre Pio

S-a întâmplat azi

În România

1386 – Dan I., domnul Ţării Româneşti (1385-1386), şi-a pierdut viaţa în lupta cu Ivan Sisman, ţarul bulgar de Tarnovo;

1905 – Potrivit datelor statistice oficiale, în anii 1899-1904 au emigrat din România 42.900 de evrei;

1923 – Legea pentru organizarea învăţământului silvic, cu trei grade: inferior, mediu şi superior;

1945 – Apare la Bucureşti Lumea, săptămânal literar, artistic, social, sub direcţia lui G. Călinescu.

În lume

1846 – Descoperirea planetei Neptun de astronomul francez Urbain Jean Joseph Le Verrier şi astronomul britanic John Couch Adams; descoperirea e confirmată de astronomul german Johann Gottfried Galle;

1875 – William Bonney (“Billy the Kid”) este arestat pentru prima oară;

1939 – A murit psihiatrul austriac Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei (n. 1856);

1973 – Fostul preşedinte argentinian Juan Perón a revenit la putere.

Născuţi la 23 septembrie

480 î.Hr. – Euripide, dramaturg (m. 406 î.Hr.);

1943 – Julio Iglesias, artist.

Click istoric

Astăzi se împlinesc 622 de ani de când Mircea cel Bătrân (1386-1418), fiul lui Radu I Basarab şi al Doamnei Calinichia, urcă pe tronul muntenesc de la Argeş. În vremea lui, Ţara Românească a cunoscut cea mai întinsă cuprindere teritorială din toată istoria medievală: de la Munţii Carpaţi până la Dunăre, şi cu Banatul Severinului până la Marea Neagră, cu posesiunile transilvane şi părţile tătăreşti şi cu Cetatea Dârstorului. După 30 de ani de lupte, Mircea cel Bătrân a izbândit salvarea statului român de pericolul transformării lui în paşalâc turcesc.

Credinţe populare, tradiţii, semen

În “Cartea românească a morţilor”, lumea de dincolo este adesea numită Ţara de Sus, Ţara fără dor, în opoziţie cu lumea noastră de aici, care este Ţara de Jos, Ţara cu dor. Ţara postumă este un peisaj edenic, în care sufletele morţilor trăiesc în linişte şi pace, grupate pe familii şi neamuri, pe sate şi părţi de sate: “Ş-acolo la vale/ Este o casă mare/ Cu uşile la vale,/ Fereşti la soare./ Acolo se găseşte/ Mahalaua noastră/ Tineri şi bătrâni/ Şi copilaşi mici,/ Tot cete de fete,/ Pâlcuri de neveste/ Şi de băieţei,/ Ş-or fi şi de-ai mei/ Tu să le spui,/ Anume la toţi,/ Că noi îi aşteptăm/ Tot la zile mari,/ În ziua de Joimari,/ Cu ulcele noi,/ Cu haine spălate,/ În lacrimi udate,/ La soare uscate” (Topeşti, judeţul Gorj). Toate variantele cântecului de Zori sunt lipsite de grozăviile Iadului creştin, de Scaraoţchi, de butoiul cu smoală, de ghena focului etc. Este un tărâm mirific şi cu multe flori, în special bujori roşii. Numele topice de acolo, “Dealul cu jocul”, “Câmpul cu jocul”, “Mahalaua noastră”, şi sintagmele “horă mare”, “stol de golumbei” şi altele din cântecele funerare induc o stare generalizată de relaxare, de comuniune sufletească şi de vieţuire în cete. Principalul neajuns al ţării postume este de natură etică. (Profesor Ion Ghinoiu)