Marti 28 martie 2006

"Va veni apa si pe moara mea"
- arata speranta ca vom fi, si noi, odata bine; este un fel de amenintare pentru cei care ne cred mici.

Cuv. Ilarion cel Nou si Cuv. Stefan, facatorul de minuni

Sf. Sixt al III-lea

Sf. Stefan Taumaturgul, calugar, Sf. Ilarion cel Nou, calugar

Este a 23-a zi a Postului Pastilor, au mai ramas 25 de zile
Astazi, in calendarul ortodox, este praznuit Cuviosul Ilarion cel Nou. A fost unul dintre cei 70 de ucenici ai Domnului si, urmand intru totul celor 12 Apostoli, a fost impreuna cu ei lucrator pentru raspandirea propovaduirii crestine. Cuviosul Ilarion cel Nou a fost un aparator al sfintelor icoane. Invatand pe multi si intorcandu-i la Domnul, Cuviosul Ilarion cel Nou a fost asezat episcop al Noilor Patre. El a fost insa prins de catre iudei si a fost cumplit chinuit pentru credinta sa. In cele din urma, l-au taiat cu sabiile si astfel s-a savarsit din viata, dandu-si sufletul in mainile lui Dumnezeu.

In Romania

1821 - Retras la Sculeni (judetul Iasi), consulul rus A. Pisani indeamna pe locuitorii Moldovei sa se supuna Portii;

1828 - Deschiderea la Trei Ierarhi a Scolii normale si a gimnaziului, la care invatamantul se face in romaneste;

1875 - Se creeaza primul serviciu de posta ambulanta, pe distanta Bucuresti - Itcani;

1948 - Alegeri parlamentare, castigate de Frontul Democratiei Populare;

1974 - Marea Adunare Nationala care adopta Legea privind modificarea Constitutiei RS Romania, prin care se instituie functia de presedinte al republicii, care este si seful statului.

In lume

1854 - Razboiul Crimeei: Marea Britanie si Franta declara razboi Rusiei;

1930 - Orasele turcesti Constantinopol si Angora si-au schimbat denumirea in Istanbul si, respectiv, Ankara;

1941 - Moare Virginia Woolf, scriitoare britanica ("Valurile", "Orlando") (n. 1882);

1994 - A incetat din viata, la Paris, dramaturgul francez de origine romana Eugen Ionesco (n. 1912, Slatina), pionier al teatrului absurdului.

1868 - Maxim Gorki, scriitor rus (m. 1936);

1888 - Alexandru Kiritescu, dramaturg ("Gaitele") (m. 1961);

1937 - Emerich Jenei, antrenor de fotbal.

Saptamana 27 martie - 2 aprilie

27 L Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf. Prooroc Anania

28 M Cuv. Ilarion cel Nou si Cuv. Stefan, facatorul de minuni

29 M Cuv. Mucenic Marcu, Episcopul Aretuselor; Sf. Mc. Chiril

30 Cuv. Ioan Scararul; Sf. Prooroc Ioad; Sf. Euvula, mama Sf. Pantelimon

31 V Sf. Sfintit Mc. Ipatie, Episcopul Gangrei; Sf. Acachie Marturisitorul, Ep. Melitinei si Sf. Mucenic Veniamin diaconul

1 S Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Marturisitorul (Pomenirea mortilor) (dezlegare la vin si la untdelemn)

2 D Cuv. Tit, facatorul de minuni; Sf. Mucenici Amfian si Edesie; Duminica a 4-a din Post (a Sf. Ioan Scararul) (dezlegare la vin si la untdelemn)

Matraguna este in Panteonul romanesc personificarea unei plante miraculoase folosita din antichitate pana astazi de medicina empirica. Local, este numita si Cireasa Lupului, Marea Doamna, Imparateasa, Imparateasa Ierburilor. Ca reprezentare mitica, aceasta este invocata pentru dragoste, casatorie, bogatie, fericire sau, dimpotriva, sa desparta dragostele, sa semene ura, dusmanie, saracie, moarte. Culegerea si utilizarea ei se desfasoara dupa un ritual strict: descantatoarea mergea, in deplina curatenie trupeasca si sufleteasca, in padure, departe de sat, acolo unde nu se aud cocosii cantand si pisicile miorlaind, cautau matraguna, o fixa cu privirea si o insemna cu fir rosu. Femeia revenea in sat si astepta timpul favorabil, de obicei o zi de marti, cand mergea singura sau insotita de persoanele care aveau nevoie de ajutorul matragunei: fetele nemaritate, nevestele lipsite de dragostea barbatilor. Se pleca de acasa la matraguna insemnata pe tacute si pe nemancate, inainte de ivirea zorilor. O salutau cu respect: "Buna dimineata, Doamna Mare!", se dezbracau, se despleteau, faceau matanii, o ocoleau ritualic. Cuplurile feminine se imbratisau, se mangaiau, mimau actul sexual in timp ce descantatoarea o roaga cu blandete: "Matraguna, Doamna buna, / Nu te iau de bolunzit, / Ci te iau de indragostit". Altul era descantecul pentru fetele nejucate de feciori. Cand i se solicita sa casatoreasca tinerii, se simula veselia, cand era luata pentru vraji de urat si despartit, se mima supararea si cearta. (Profesor Ion Ghinoiu)