• Este a treia zi a Postului Paştilor, au mai rămas 45 de zile • Este ziua 72 a anului • Au mai rămas 294 de zile
• Este a treia zi a Postului Paştilor, au mai rămas 45 de zile
• Este ziua 72 a anului
• Au mai rămas 294 de zile
Soarele:
Răsare la 6:33
Apune la 18:18
Luna:
Răsare la 8:32
Primul pătrar(Luna în creştere):
14 martie
Lună plină:
21 martie
Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
30 martie
Lună nouă:
6 aprilie
Sărbătoare creştină
Celebrat astăzi, Cuviosul Teofan Mărturisitorul din Singriana s-a născut într-o familie de demnitari împărăteşti. Orfan de tată de la vârsta de 3 ani, Teofan este crescut de împăratul Constantin Copronimul, care îl logodeşte la vârsta de numai 12 ani cu fiica acestuia, urmând ca la vârsta cuvenită să-i căsătorească. Numai că cei doi tineri hotărăsc să trăiască în deplină curăţie. După un timp, tinerii se decid să se dedice vieţii monahale.
Calendar creştin-ortodox: Cuviosul Teofan Mărturisitorul; Sfântul Grigorie Dialogul; Sfântul Simeon Noul Teolog
Calendar romano-catolic: Sfântul Maximilian, mucenic
Calendar greco-catolic: Sfântul Teofan, călugăr
Calendar de post:
10 L Sf. Mc. Condrat, Ciprian, Dionisie şi cei împreună cu dânşii (Începutul Postului Mare. Zi aliturgică)
11 M Sf. Sofronie Patriarhul Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim şi Talu (Zi aliturgică)
12 M Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Grigorie Dialogul
13 J Aducerea Moaştelor Sf. Ierarh Nichifor
14 V Cuviosul Benedict; Sfântul Mucenic Alexandru preotul
15 S Sfinţii Mucenici Agapie, Plisie şi Timolau şi cei împreună cu dânşii (Pomenirea morţilor – Sâmbăta Sfântului Teodor)
16 D Sfinţii Mucenici Sabin, Papa, Romano şi Anin
17 L Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf. Mucenic Marin
18 M Sf. Chiril arhiepiscopul Ierusalimului
19 M Sfinţii Mucenici Hrisant, Daria şi Ilaria
20 J Cuvioşii Mucenici ucişi în Mănăstirea “Sfântul Sava cel Sfinţit”
21 V Cuviosul Iacob, episcopul şi Mărturisitorul; Sf. Toma şi Serapion
22 S Sf. Sfinţit Mc. Vasile, preotul din Ancira (Pomenirea morţilor)
23 D Sf. Cuv. Mc.
Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui
S-a întâmplat azi
În România
1838 – Apare la Braşov, din initiaţiva şi sub redacţia lui George Bariţiu, “Gazeta de Transilvania”, primul ziar politic şi de informaţie al românilor din Transilvania, care îşi propune să aibă “mereu îndreptată grija pentru păzirea şi reluarea celor două comori: limba şi naţionalitatea”. La conducerea gazetei mai participă Iacob Mureşianu şi Andrei Mureşanu;
1848 – Simion Bărnuţiu redactează la Sibiu o proclamaţie prin care cheamă pe românii transilvăneni să se ridice la lupta pentru recunoaşterea lor ca naţiune politică şi pentru desfiinţarea iobăgiei.
În lume
1664 – New Jersey devine colonie a Britaniei;
1968 – Mauritius îşi dobândeşte independenţa;
1999 – Polonia, Cehia şi Ungaria devin membre cu drepturi depline în NATO. Este a cincea extindere din istoria Alianţei Nord-Atlantice şi prima de după “războiul rece”;
2003 – A fost asasinat premierul sârb, Zoran Djindjici.
Născuţi la 12 martie
1925 – Constantin Chiriţă, scriitor şi scenarist (m. 1991);
1946 – Liza Minnelli, cântăreaţă şi actriţă;
1957 – Marlon Jackson, muzician (Jackson 5).
Credinţe populare, tradiţii, semne
Dintre toate păsările care înfruntă rigorile iernii specifice climatului nostru temperat continental sau care poposesc aici numai pentru vărat, cucul ocupă în tradiţiile populare un loc privilegiat. Nu există în ornitologia românească o altă pasăre căreia poporul să-i fi dedicat atâtea legende, poveşti, cântece şi proverbe. În fapt, cucul nu este
o pasăre cântătoare şi nici nu încântă prin coloritul penelor sale. Ca înfăţişare, este un uliu în miniatură. Cucul nu-şi face cuib, nu-şi cloceşte ouăle şi nu-şi hrăneşte puii. Fiind simbolul primăverii, al timpului frumos şi al dragostei pătimaşe, poporul îi iartă totul. În povestiri de o rară frumuseţe, cucul este antropomorfizat: apare ca argat, slugă, tâlhar, haiduc, părinte, soţ, amant etc. Această pasăre ar fi puţin cunoscută în folclorul românesc dacă prin comportamentul său nu ar marca succesiunea a două importante fenomene astronomice: începe să cânte la echinocţiul de primăvară (Bunavestire sau Blagoveştenia) şi încetează brusc a cânta la solstiţiul de vară (Sânzienele sau Drăgaica). Cucul este o sursă inepuizabilă de inspiraţie melancolică în cântecele de dor şi jale, iar în creaţiile a căror temă este despărţirea fraţilor sau soţilor amplifică sentimental de înstrăinare şi singurătate. El prevesteşte prin cântec venirea primăverii, dar şi norocul omului în acel an.
• Profesor Ion Ghinoiu