Miercuri 25 iunie 2008

Este ziua 177 a anului - Au mai rămas 189 de zile

Este a 3-a zi a Postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

Au mai rămas 3 zile

Este ziua 177 a anului

Au mai rămas 189 de zile

Soarele:

Răsare la 5:32

Apune la 21:04

Luna:

Răsare la 00:17

Apune la 12:13

Ultimul pătrar (Luna în descreştere):

26 iunie

Lună nouă:

3 iulie

Primul pătrar (Luna în creştere):

10 iulie

Lună plină:

18 iulie

Sărbătoare creştină

Sfînta Mare Muceniţă Fevronia trăia în Cetatea Sivapol, la o mănăstire de femei, ducînd o viaţă înfrînată. Ostaşii păgîni au sosit în cetate ca să-i muncească pe cei care cred în Hristos şi au înconjurat mănăstirea. Au găsit însă numai două bătrîne şi pe Fervonia, căci ceilalţi fugiseră. Au prins-o pe fecioară şi, legînd-o în lanţuri de grumaji, au scos-o afară din mănăstire. I s-au tăiat mîinile şi în cele din urmă capul. Moaştele ei au fost adunate de credincioşi şi îngropate în mănăstirea la care a crescut. De la mormîntul ei, bolnavii luau tămăduiri şi mulţi elini au crezut apoi în Hristos şi s-au botezat.

Calendar creştin-ortodox

Soborul Sf. Zaharia şi Elisabeta; Sf. Mare Muceniţă Fevronia; Cuv. Dionisie; Sf. Mc. Livia

Calendar romano-catolic

Sf. Wilhelm, abate

Calendar greco-catolic

Sf. Febronia, muceniţă

Proverbul zilei:

“Şi-a mîncat lefteria, ca ţiganul biserica”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Credinţe populare, tradiţii, semne

Hotarele între sate sau între proprietăţile oamenilor, odată stabilite,  aveau valoare absolută. Cei care încercau să le încalce sau să schimbe semnele de hotar, adesea copaci însemnaţi cu fierul înroşit reprezentînd capul de bour, se expuneau unor pedepse extrem de aspre. Hotarul era circulat de personaje malefice, acolo se îngropau sinucigaşii, înecaţii şi bandiţii, erau considerate locuri rele, pe care nu se putea dormi şi construi un adăpost. Paralel cu îndesirea populaţiei, hotarele devin din ce în ce mai disputate. Dintre vechile practici de fixare şi recunoaştere a hotarelor, pomenite de altfel şi
de unele documente istorice, sînt jurămintele depuse cu brazda de pămînt pe cap şi datul cu capul în chetre sau luatul de chică. Într-o anume zi a anului, bătrînii satului luau un băiat de 7-8 ani şi dădeau ocol hotarului, mergînd de la un semn de hotar la alt semn. La punctul-cheie, numit cheotoare sau pravăţ, bătrînii îi administrau copilului o bătaie zdravănă, pentru un motiv care i se comunica astfel cu acel prilej să ţină minte la bătrîneţe şi să depună mărturie dacă se iveau pricini de hotar unde a fost bătut de bătrînii satului. Într-o societate orală, cînd oamenii nu ştiau scrie şi citi, procedeul nu pare să fi fost lipsit de eficacitate. Metoda a fost însuşită tîrziu şi de unii boieri care, aşa cum spunea un bătrîn din judeţul Buzău, băteau cîte un om pe hotar ca să ştie lumea pînă unde se întinde moşia lui.

Profesor Ion Ghinoiu