Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este a 31-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 17 zile , este ziua 100 a anului, au mai rămas 266 de zile
Este a 31-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 17 zile , este ziua 100 a anului, au mai rămas 266 de zile
Soarele răsare la 6:42, apune la 19:53 , luna răsare la 8:10
Primul pătrar (Luna în creştere) 12 aprilie
Lună plină 20 aprilie
Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 aprilie
Lună nouă 5 mai
Berbec (21 martie – 20 aprilie)
Proverbul zilei: “Are sprîncene posomorîte”
“Proverbele Romînilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină
Prăznuit astăzi de creştinii ortodocşi, Sfîntul Mucenic Eupsihie din Cezareea a trăit pe vremea împăratului Iulian. Şi-a petrecut viaţa în credinţă, ajutîndu-i pe cei săraci. Împăratul Iulian le-a poruncit credincioşilor să se lepede de Hristos şi să se închine idolilor. Îndreptîndu-se spre praznicul idolilor, Sfîntul Eupsihie a mers şi i-a sfărîmat. Înainte de a se lăsa prins de Iulian, el şi-a petrecut timpul în rugăciuni şi în post. În final, i s-a tăiat capul şi astfel şi-a dat duhul în mîinile Domnului.
Calendar creştin-ortodox
Sfîntul Mucenic Eupsihie din Cezareea; Cuviosul Vadim (Denia Canonului Mare)
Calendar romano-catolic
Sfînta Maria a lui Cleofa; Sfîntul Marcel, episcop
Calendar greco-catolic
Sfîntul Mucenic Eupsihie din Cezareea
Credinţe populare, tradiţii, semne
În Banat, legămîntul pînă la moarte între fete este numit Matcuţatul Fetelor. Ceremonia se desfăşoară în casă, în jurul unei mese, sau în grădină, în jurul unui pom fructifer, de obicei un măr înflorit. În cazul în care legămîntul se face în casă, acesta cuprinde secvenţele: înţelegerea între fetele care doresc să se prindă mătcuţe sau surate, prepararea unei turte din făină de grîu de către o femeie iertată sau o fată curată; alegerea unei gazde care oficiază legămîntul; aşezarea fetelor în jurul mesei împodobite cu turta coaptă şi presărată cu sare; decuparea unei cruci din turtă şi înmuierea ei cu atîtea picături de vin cîte fete se prind mătcuţe sau surate; tăierea şi împărţirea crucii înmuiate în vin cu un ban de argint în atîtea bucăţi cîte fete se prind surate; mestecarea şi înghiţirea turtei sacre, primită după tăierea ei cu moneda de argint. După îmbrăţişarea şi sărutarea suratelor, ceremonia se încheie cu un ospăţ la care participă părinţii şi rudele lor apropiate. Banul de argint este tăiat în atîtea bucăţi cîte fete s-au legat mătcuţe. Bucata primită de o surată este păstrată cu mare grijă, întrucît la înmormîntare i se pune în sîn pentru a fi recunoscută pe lumea de dincolo de celelalte surate. În timpul vieţii, suratele se vizitează în ziua de Matcălău, prilej cu care îşi aduc daruri şi buchete de mătcuţe (flori de primăvară). Local, în ziua de Matcălău se înfărtăţeau, după un scenariu asemănător, şi feciorii (Banat). (Profesor Ion Ghinoiu)
