Sambata 22 iulie 2006

Maria Magdalena a fost ucenica si mironosita a lui Hristos. Inainte de a-L cunoaste ducea o viata in desfrau. Afland ca Iisus ajunsese pana in tinutul ei si ca atragea multimi dupa El, prin minunile pe care Le savarsea, ea alerga spre El si ii ceru sa o conduca pe calea vietii vesnice. Maria Magdalena a ramas cu Iisus in momentul rastignirii Lui si I-a uns trupul cu miresme cand a fost pus in mormant. Ea a vazut cea dintai Invierea. Moastele sfintei au fost puse in Manastirea Sf. Lazar.

"Sa fii cat de sarac, numai sa ai bani"

In Romania Sambata, 22 iulie 1924 - Se adopta un nou tarif vamal protectionist, care prin calcularea taxelor vamale in lei-aur (incasarea facandu-se in lei-hartie, pe baza unui raport prestabilit), intareste protejarea industriei (intra in vigoare la data de 1 august 1924). Duminica, 23 iulie 1991 - Se semneaza la Bucuresti Tratatul de prietenie si colaborare intre Romania si Italia (primul Tratat incheiat de Romania cu un stat occidental dupa decembrie ’89).

In lume Sambata, 22 iulie 1812 - Razboiul Napoleonian: fortele britanice conduse de Arthur Wellesley (mai tarziu Duce de Wellington) infrang trupele franceze langa Salamanca, Spania. Duminica, 23 iulie 1942 - Hitler semneaza Operatiunea Edelweiss; 1986 - In Londra, Printul Andrew, Duce de York, se insoara cu Sarah Ferguson, la Westminster Abbey.

1510 - Alessandro de’ Medici, Duce al Florentei (m.1537);

1932 - Oscar De la Renta, designer de moda.

1301 - Ducele Otto al Austriei (m. 1339);

1989 - Daniel Radcliffe, actor englez (filmele cu Harry Potter). moda.

Astazi se implinesc 550 de ani de la victoria obtinuta de Iancu de Hunedoara la Belgrad, in fata armatei otomane conduse de Mahomed al II-lea. Ascensiunea Imperiului Otoman viza cucerirea Belgradului, cheia regatului ungar. Iancu de Hunedoara s-a implicat ferm pentru refacerea sistemului politic si militar comun al Tarilor Romane. In batalia de la Belgrad, conducatorul a fost sprijinit de ostiri din cele trei tari romanesti, precum si de cruciatii lui Ioan de Capistrano. In urma luptei, Iancu de Hunedoara a iesit invingator, iar Mahomed al II-lea a fugit, lasand in urma o prada imensa. Papa Calixt al III-lea a laudat "pana deasupra stelelor" numele ilustrului voievod roman, ca pe al unuia dintre "cei mai slaviti oameni care traisera pana atunci in lume". Mare si temerar comandant de osti din Evul Mediu, Iancu de Hunedoara s-a nascut intr-o familie de romani transilvaneni si a fost numit la 1441 voievod al acestor pamanturi romanesti. Un cronicar al vremii scria despre el ca "s-a nascut pentru a se ilustra in mestesugul armelor si in conducerea bataliilor". A tinut piept numeroaselor hoarde ale Portii, dar, in plina glorie, a fost rapus de ciuma la 11 august 1456, pe cand Europa sarbatorea aceasta stralucita biruinta de la Belgrad asupra turcilor si ultima dintre izbanzile acestui luptator inflacarat pentru independenta nationala.

Frasinelul, planta din familia Rutaceae, cu flori albe sau trandafirii si miros balsamic, care creste prin locuri aride, pe langa paduri si tufisuri, este invocata de descantatoare sa alunge Ielele si relele aduse oamenilor. Intrucat uleiul degajat in zilele toride si linistite ale verii se aprinde, inconjurandu-l cu o aureola luminoasa, frasinelul se numeste si floarea focului. Suferinzii de slabiciune si ameteli se scaldau in apa in care s-a pus frasinel. Macerat in rachiu de drojdie, frasinelul se folosea pentru tratarea epilepticilor. In Banat, in noaptea de Todorusale, cand se credea ca Ielele rupeau varful frasinelului, lasandu-l fara leac si miros, cei "luati din Iele" (ologiti) si bolnavii de epilepsie se culcau in locurile unde crestea miraculoasa planta. In Oltenia, bolnavii erau urcati in carute in ajunul unei zile de Sf. Gheorghe, Sanziene, Ispas si dusi la locurile unde crestea frasinelul. Acolo erau culcati pe pamant in ordinea sosirii si se puneau la radacina frasinelului cules, pentru vindecarea bolnavilor, diferite ofrande. Dimineata se prorocea soarta bolnavului dupa unele semne lasate de frasinelul pus intr-un vas cu apa. Este consemnat si obiceiul mesei rituale, incarcate cu daruri (colac, rachiu, vase de lut, tamaie), unde descantatoarea invoca frasinelul sa schimbe hotararea luata de ursitoare la nasterea bolnavului (Nitu, 1999, 91-93). (Profesor Ion Ghinoiu)